bief definitie

9 definiții pentru bief

biéf sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: fr bief] Porțiune de canal sau de râu între două baraje sau ecluze.
BIÉF, biefuri, s. n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. – Din fr. bief.
BIÉF s. n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pr.: bi-ef] – Din fr. bief.
BIÉF s. n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. – Fr. bief.
bief s. n., pl. biéfuri
biéf s. n., pl. biéfuri
BIÉF s.n. Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pl. -furi. / < fr. bief].
BIÉF s. n. porțiune a unui curs de apă, canal între două brațe, ecluze sau baraje. (< fr. bief)
BIÉF ~uri n. Porțiune a unui curs de apă (râu, canal), cuprinsă între două baraje sau ecluze. [Sil. bi-ef] /<fr. bief

bief dex

Intrare: bief
bief substantiv neutru