Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 325085:
BIÉF ~uri n. Porțiune a unui curs de apă (râu, canal), cuprinsă între două baraje sau ecluze. [Sil. bi-ef] /<fr. bief
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Bief dex online | sinonim
Bief definitie
