Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru benign

benign, ~─â a [At: RALEA, E. O. 176 / V: (├«nv) ~in, ~─â / E: lat benignus, fr b├ęnin, -igne] 1 Bl├ónd. 2 Indulgent. 3 (D. boli) F─âr─â gravitate Si: u╚Öor. 4 (D. medicamente) Care vindec─â f─âr─â durere.
BEN├ŹGN, -─é, benigni, -e, adj. (Despre boli) Care nu prezint─â gravitate; u╚Öor. ÔÇô Din lat. benignus, fr. b├ęnin, -igne.
BEN├ŹGN, -─é, benigni, -e, adj. (Despre boli) Lipsit de gravitate; u╚Öor. ÔÇô Din lat. benignus, fr. b├ęnin, -igne.
BEN├ŹGN, -─é, benigni, -e, adj. (Despre boli, ├«n opozi╚Ťie cu malign) U╚Öor, lipsit de gravitate, care nu d─â complica╚Ťii. Tumoare benign─â.
BEN├ŹGN, -─é, benigni, -e, adj. (Despre boli) F─âr─â gravitate; u╚Öor. ÔÇô Lat. lit. benignus (fr. b├ęnin, -igne).
ben├şgn adj. m., pl. ben├şgni; f. ben├şgn─â, pl. ben├şgne
ben├şgn adj. m., pl. ben├şgni; f. sg. ben├şgn─â, pl. ben├şgne
BEN├ŹGN adj. (MED.) curabil, u╚Öor, vindecabil. (Form─â ~ a unei boli.)
Benign Ôëá malign
BEN├ŹGN, -─é adj. (Med.; op. malign) U╚Öor, care nu d─â complica╚Ťii sau st─âri grave. ÔÖŽ Bun, cumsecade, de bine. [< lat. benignus, cf. fr. b├ęnigne].
BEN├ŹGN, -─é adj. (despre boli) care nu d─â complica╚Ťii sau st─âri grave. (< lat. benignus, fr. b├ęnigne)
BEN├ŹGN ~─â (~i, ~e) 1) (despre boli, tumori etc.) Care nu prezint─â gravitate; f─âr─â consecin╚Ťe grave. 2) fig. Care este lipsit de gravitate, de intensitate; u╚Öor; inofensiv. /<lat. benignus
ben├şgn, -─â adj. (lat. benignus, d. bene, bine ╚Öi g├şgnere, a produce. V. malign). Bl├«nd, indulgent: caracter benign. F─âr─â gravitate, u╚Öor: friguri benigne. Care vindec─â f─âr─â durere: remedi┼ş benign. Dulce, favorabil, pl─âcut: clim─â benign─â. Adv. ├Än mod benign.
BENIGN adj. (MED.) curabil, ușor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)

Benign dex online | sinonim

Benign definitie

Intrare: benign
benign adjectiv