Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru banderil─â

bander├şl─â sf [At: DA ms / Pl: ~le / E: fr banderille, sp banderilla] (Rar; mpl) Suli╚Ť─â mic─â ├«mpodobit─â cu f├ó╚Öii multicolore de p├ónz─â ╚Öi cu un stegule╚Ť ├«n v├órf, pe care toreadorii o ├«nfig ├«n ceafa taurului, pentru a-l a╚Ť├ó╚Ťa ├«n timpul luptei.
BANDER├ŹL─é, banderile, s. f. (Livr.) Suli╚Ť─â mic─â prev─âzut─â cu un stegule╚Ť, pe care toreadorii o ├«nfig ├«n grumazul taurului ca s─â-l a╚Ť├ó╚Ťe. ÔÇô Din fr. banderille.
BANDER├ŹL─é, banderile, s. f. (Rar) Suli╚Ť─â mic─â ├«mpodobit─â cu f├ó╚Öii multicolore de p├ónz─â, pe care toreadorii o infig ├«n ceafa taurului ca s─â-l a╚Ť├ó╚Ťe. ÔÇô Din fr. banderille.
BANDER├ŹL─é, banderile, s. f. Suli╚Ť─â mic─â, prev─âzut─â ├«n v├órf cu un stegule╚Ť ╚Öi purtat─â de toreadori ├«n luptele lor cu taurii. ÔÇô Fr. banderille.
bander├şl─â (livr.) s. f., g.-d. art. bander├şlei; pl. bander├şle
bander├şl─â s. f., g.-d. art. bander├şlei; pl. bander├şle
BANDER├ŹL─é s.f. Suli╚Ť─â cu un stegule╚Ť ├«n v├órf, pe care toreadorii o ├«nfig ├«n ceafa taurilor ├«n luptele cu ace╚Ötia pentru a-i ├«nt─âr├óta. [Cf. fr. banderille, sp. banderilla].
BANDER├ŹL─é s. f. suli╚Ť─â mic─â cu un stegule╚Ť ├«n v├órf, pe care toreadorii o ├«nfig ├«n ceafa taurilor. (< fr. banderille, sp. banderilla)
BANDER├ŹL─é ~e f. Suli╚Ť─â mic─â, ornat─â cu bande multicolore, pe care toreadorul o ├«nfige ├«n grumazul taurului pentru a-l a╚Ť├ó╚Ťa. /<fr. banderille

Banderil─â dex online | sinonim

Banderil─â definitie

Intrare: banderil─â
banderil─â substantiv feminin