Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru alambic

alamb├şc sn [At: CANTEMIR, IST. 140 / V: (├«nv), Iambic / Pl: ~ice ╚Öi ~uri / E: fr alambic] Aparat metalic pentru distilarea lichidelor.
ALAMB├ŹC, alambicuri, s. n. Aparat metalic pentru distilarea lichidelor. ÔÇô Din fr. alambic.
ALAMB├ŹC, alambicuri, s. n. Aparat metalic pentru distilarea lichidelor. ÔÇô Din fr. alambic.
ALAMB├ŹC, alambicuri, s. n. Instala╚Ťie de distilare, alc─âtuit─â dintr-un cazan ╚Öi un refrigerent, folosit─â ├«n special la fabricarea spirtului. ÔŚŐ Fig. Ploaia cade vertical─â din cerescul alambic ╚śi sfideaz─â pacien╚Ťa trec─âtorilor: Pic-pic. TOP├ÄRCEANU, P. O. 82.
ALAMB├ŹC, alambicuri, s. n. Aparat metalic pentru distilare. ÔÇô Fr. alambic.
alamb├şc s. n., pl. alamb├şcuri
alamb├şc s. n., pl., alamb├şcuri
ALAMB├ŹC s.n. Aparat de distilare, folosit mai ales pentru fabricarea spirtului. [Pl. -curi, (rar) -ce. / < fr. alambic, cf. ar. alambik ÔÇô vas pentru distilare].
ALAMB├ŹC s. n. aparat de distilare, pentru fabricarea spirtului. (< fr. alambic)
alamb├şc (alamb├şcuri), s. n. ÔÇô Aparat metalic pentru distilarea lichidelor. Fr. alambic. Figureaz─â deja la Cantemir, limbic, din it. lambicco, de unde ngr. ╬╗╬▒╬╝¤Ç╬»¤░╬┐¤é, mr. l─âmbic, bg. lambik (DAR; Lokotsch 59). ÔÇô Der. alambica, vb. (a face prea subtil).
ALAMB├ŹC ~uri n. Aparat pentru distilare, folosit mai ales pentru fabricarea spirtului. /<fr. alambic
alambic n. aparat pentru distilarea lichidelor.
*alamb├şc n., pl. e ╚Öi ur─ş (fr. alambic, d. ar. al-ambiq, care e vgr. ├ímbix, ├ímbikos, alambic). Cazan acoperit de destilat apa ╚Öi de f─âcut rachi┼ş. (A fost introdus ├«n chimie d. Arabu Abu-Kazis ├«n sec. XIII). Fig. A trece pin alambic, a examina atent. ÔÇô La Cant. limbic (it. lambicco).

Alambic dex online | sinonim

Alambic definitie

Intrare: alambic
alambic 2 pl. -e neutru
alambic 1 pl. -uri substantiv neutru