Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru ├«ntemeiat

├ÄNTEMEI├ü, ├«ntemeiez, vb. I. 1. Tranz. A ├«nfiin╚Ťa, a funda (un stat, o institu╚Ťie etc.). ÔÖŽ (Rar) A zidi, a cl─âdi. ÔÖŽ Fig. A pune temelii durabile; a consolida. 2. Refl. Fig. A avea ca temei; a se sprijini, a se baza (pe ceva). [Pr.: -me-ia] ÔÇô ├Än + temei.
├ÄNTEMEI├üT, -─é, ├«ntemeia╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre abstracte) Sprijinit pe argumente solide, potrivit cu regulile logicii, just, logic, ra╚Ťional. 2. (├Änv.) ├Änt─ârit, puternic, consolidat. [Pr.: -me-iat] ÔÇô V. ├«ntemeia.
├ÄNTEMEI├ü, ├«ntemeiez, vb. I. 1. Tranz. A ├«nfiin╚Ťa, a funda (un stat, o institu╚Ťie etc.). ÔÖŽ (Rar) A zidi, a cl─âdi. ÔÖŽ Fig. A pune temelii durabile; a consolida. 2. Refl. Fig. A avea ca temei; a se sprijini, a se baza (pe ceva). [Pr.: -me-ia] ÔÇô ├Än + temei.
├ÄNTEMEI├üT, -─é, ├«ntemeia╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre abstracte) Sprijinit pe argumente solide, potrivit cu regulile logicii, just, logic, ra╚Ťional. 2. (├Änv.) ├Änt─ârit, puternic, consolidat. [Pr.: -me-iat] ÔÇô V. ├«ntemeia.
├ÄNTEMEI├ü, ├«ntemeiez, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la state, institu╚Ťii etc.) A pune baza, a a╚Öeza temelia, a ├«nfiin╚Ťa, a funda. Da, oameni buni... vom ├«ntemeia gospod─ârie colectiv─â la M─âlini. CAMILAR, TEM. 16. Acolo s-au sculat asupri╚Ťii, au r─âsturnat ├«mp─âr─â╚Ťia, au m─âturat st─âp├«nirea capitali╚Ötilor ╚Öi au ├«ntemeiat st─âp├«nirea clasei muncitoare. SADOVEANU, M. C. 60. Dac-ar judeca to╚Ťi ca d-ta, domnule, apoi teatrul na╚Ťional nu s-ar putea ├«ntemeia niciodat─â ├«n ╚Ťar─â. ALECSANDRI, T. 1024. ÔÖŽ (Rar) A zidi, a cl─âdi, a a╚Öeza fundamentul unei cl─âdiri. V─âzusem la noi la conac, cum s─âpau ╚Öi cum ├«ntemeiau arga╚Ťii bordeiele. GALACTION, O. I 330. ÔŚŐ Refl. pas. Ora╚Öele se ├«ntemeiaz─â ╚Öi se ├«nfrumuse╚Ťeaz─â din nou. RUSSO, O. 25. 2. Refl. Fig. A avea ca temei, a se bizui, a se sprijini (pe ceva). ╚śtiin╚Ťa ╚Öi conducerea sovietic─â se ├«ntemeiaz─â pe un realism b─ârb─âtesc ╚Öi ├«ndr─âzne╚Ť. SADOVEANU, C. 43. ╚śtiin╚Ťa nou─â, ├«ntemeindu-se pe conceptul legilor spiritului... a continuat zdrobirea lumii vechi. B─éLCESCU, O. II 9. ÔŚŐ Tranz. Nu-╚Ťi ├«ntemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris. VLAHU╚Ü─é, P. 133. ÔÖŽ Tranz. (Rar) A da temei, a ├«ndrept─â╚Ťi, a ├«mputernici, a autoriza. O asemenea idee... trebuie... s─â ne ├«ntemeieze a recunoa╚Öte c─â concuren╚Ťii cari r─âspund la chem─ârile noastre nu s├«nt ╚Öcolari ├«nd─âr─âtnici. ODOBESCU, S. II 363.
├ÄNTEMEI├üT, -─é, ├«ntemeia╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre abstracte) Sprijinit pe argumente solide, bine sus╚Ťinut. ├Än adev─âr, b─ânuiala ├«i era ├«ntemeiat─â. CARAGIALE, O. III 40. 2. (├Änvechit) ├Änt─ârit, tare, puternic, consolidat. Ora╚Ö ├«n cetate... av├«nd trei p─âr╚Ťi ale cet─â╚Ťii ocolite de o balt─â curg─âtoare ╚Öi a patra parte, cea f─ârÔÇÖ de ap─â, este foarte ├«ntemeiat─â. GOLESCU, ├Ä. 129.
├«ntemei├í (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntemei├ęz, 3 ├«ntemei├íz─â, 1 pl. ├«ntemei├ęm; conj. prez. 3 s─â ├«ntemei├ęze; ger. ├«nteme├şnd
├«ntemei├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntemei├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntemei├íz─â, 1 pl. ├«ntemei├ęm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntemei├ęze; ger. ├«nteme├şnd
├ÄNTEMEI├ü vb. 1. v. ├«nfiin╚Ťa. 2. v. f─âuri. 3. a ├«nfiin╚Ťa, (├«nv. fig.) a a╚Öeza. (A ~ un nou sat.) 4. v. baza.
├ÄNTEMEI├ü vb. v. autoriza, fortifica, ├«ndrept─â╚Ťi, ├«ng─âdui, ├«nt─âri, justifica, permite.
ÎNTEMEIÁT adj., adv. 1. adj. v. fundamentat. 2. adv. v. just.
├Äntemeiat Ôëá ne├«ntemeiat, netemeinic
A ├ÄNTEMEI├ü ~i├ęz tranz. 1) (├«ntreprinderi, grup─âri, publica╚Ťii, teorii) A face s─â ia fiin╚Ť─â (av├ónd un temei real); a fonda; a ├«nfiin╚Ťa; a crea. 2) rar (cl─âdiri, construc╚Ťii) A ridica, pun├ónd temelie trainic─â; a dura. ~ un ora╚Ö. /├«n + temei
A SE ├ÄNTEMEI├ü m─â ~i├ęz intranz. A pune temei; a se sprijini; a se baza; a se bizui; a conta. /├«n + temei
├ÄNTEMEI├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A ├ÄNTEMEIA ╚Öi A SE ├ÄNTEMEIA. 2) Care este sus╚Ťinut prin argumente solide; argumentat; motivat. 3) ├«nv. Care are putere de rezisten╚Ť─â. /v. a ├«ntemeia
întemeià v. 1. a pune temelia; 2. fig. a pune temeiu: pe ce te întemeiezi?
├«nteme─ş├ęz v. tr. (d. teme─ş). Pun temelia, fundez. ├Änfiin╚Ťez, creez: a ├«nteme─şa o ╚Öcoal─â. Bazez, sprijin: a ├«nteme─şa o afirma╚Ťiune pe un principi┼ş. V. refl. M─â bazez, m─â sprijin, m─â bizu─ş. ÔÇô Vech─ş ├«ntemellez, teme─şez, temelesc, -llesc ╚Öi -llicesc.
întemeia vb. v. AUTORIZA. FORTIFICA. ÎNDREPTĂȚI. ÎNGĂDUI. ÎNTĂRI. JUSTIFICA. PERMITE.
├ÄNTEMEIA vb. 1. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a ├«nfiin╚Ťa, a organiza, (ast─âzi rar) a statornici, (├«nv.) a s─âdi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism ├«nv.) a sistisi, (fig.) a urzi. (A ~ corpul gr─ânicerilor.) 2. a crea, a f─âuri, a ├«nf─âptui, a realiza. (A ~ un stat na╚Ťional unitar.) 3. a ├«nfiin╚Ťa, (├«nv. fig.) a a╚Öeza. (A ~ un nou sat.) 4. a se baza, a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se ├«ncrede, a se sprijini, (├«nv. ╚Öi reg.) a se n─âd─âi, (├«nv.) a se a╚Öeza, a se ├«ncredin╚Ťa, a se ├«ncumeta, a n─âd─âjdui, a se seme╚Ťi, a se st─ârui, (fig.) a miza, a se rezema. (Toat─â teoria lui se ~ pe...)
├ÄNTEMEIAT adj., adv. 1. adj. fundamentat, ├«ndrept─â╚Ťit, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) ├«ndrituit, (fig.) binecuv├«ntat. (Are obiec╚Ťii ~; o scuz─â ~.) 2. adv. drept, just, temeinic. (A judecat ~.)

întemeiat dex online | sinonim

întemeiat definitie

Intrare: întemeia
întemeia verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: întemeiat
întemeiat adjectiv