Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru ├«nt├ómplare

├ÄNT├éMPL├ü, pers. 3 ├«ntß║ąmpl─â, vb. I. Refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×cuÔÇŁ sau determinat printr-un substantiv sau un pronume ├«n dativ, indic├ónd persoana sau obiectul la care se refer─â ac╚Ťiunea exprimat─â de verb) Ce i s-a ├«nt├ómplat? Ce se ├«nt├ómpl─â cu cartea promis─â? 2. A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri s─â fie ├«ntr-un anumit loc (incidental). Mi s-a ├«nt├ómplat s─â fiu de fa╚Ť─â. ÔÇô Probabil lat. *intemplare.
├ÄNT├éMPL├üRE, ├«nt├ómpl─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a se ├«nt├ómpla ╚Öi rezultatul ei. 1. Ceea ce se ├«nt├ómpl─â; fapt, eveniment. ÔÖŽ Peripe╚Ťie; aventur─â (nepl─âcut─â). 2. Ceea ce se petrece ├«n mod incidental; hazard. ÔŚŐ Loc. adv. Din ├«nt├ómplare = incidental. La ├«nt├ómplare sau la (ori ├«n) voia ├«nt├ómpl─ârii = ├«n voia sor╚Ťii; ├«ntr-o doar─â, la nimereal─â. (Pop.) La toat─â ├«nt├ómplarea = ├«n orice caz. (Pop.) De o (sau pentru orice) ├«nt├ómplare = pentru orice eventualitate. ÔÇô V. ├«nt├ómpla.
├ÄNT├éMPL├ü, pers. 3 ├«ntß║ąmpl─â, vb. I. Refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×cuÔÇŁ sau determinat printr-un substantiv sau un pronume ├«n dativ, indic├ónd persoana sau obiectul la care se refer─â ac╚Ťiunea exprimat─â de verb) Ce i s-a ├«nt├ómplat? Ce se ├«nt├ómpl─â cu cartea promis─â? 2. A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri s─â fie ├«ntr-un anumit loc (incidental). Mi s-a ├«nt├ómplat s─â fiu de fa╚Ť─â. ÔÇô Probabil lat. *intemplare.
├ÄNT├éMPL├üRE, ├«nt├ómpl─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a se ├«nt├ómpla ╚Öi rezultatul ei. 1. Ceea ce se ├«nt├ómpl─â; fapt, eveniment. ÔÖŽ Peripe╚Ťie; aventur─â (nepl─âcut─â). 2. Ceea ce se petrece ├«n mod incidental; hazard. ÔŚŐ Loc. adv. Din ├«nt├ómplare = incidental. La ├«nt├ómplare sau la (ori ├«n) voia ├«nt├ómpl─ârii = ├«n voia sor╚Ťii; ├«ntr-o doar─â, la nimereal─â. (Pop.) La toat─â ├«nt├ómplarea = ├«n orice caz. (Pop.) De o (sau pentru orice) ├«nt├ómplare = pentru orice eventualitate. ÔÇô V. ├«nt├ómpla.
├ÄNT├ÄMPL├ü, pers. 3 ├«nt├«╠ümpl─â, vb. I. Refl. 1. (Despre fapte sau evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. Locomotiva cu plug, c├«nd va sosi... are s─â aduc─â ╚Öi vreun inspector general, cum se ├«nt├«mpl─â ├«ntotdeauna. C. PETRESCU, A. 277. Mai demult... ah, toate-acestea Mai demult s-au ├«nt├«mplat ÔÇô S─â nu-ntrebi ce-a mai urmat C├«nd s-a-nchis povestea. CO╚śBUC, P. I 263. Timpul mort ╚Öi-ntinde trupul ╚Öi devine ve╚Önicie C─âci nimic nu se ├«nt├«mpl─â ├«n ├«ntinderea pustie. EMINESCU, O. I 133. Eu dr─âgu╚Ťul nu mi-l spui!... De l-oi spune, L-oi r─âpune; De-oi t─âcea, Ce s-a-nt├«mpla?... ├Änt├«mpl─â-se ce va vrea, Eu de badea voi t─âcea! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 55. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗ sau determinat printr-un pronume sau printr-un substantiv ├«n dativ, indic├«nd persoana sau obiectul la care se refer─â ac╚Ťiunea exprimat─â de verb) Poate c-ar trebui s─â vedem ce s-a ├«nt├«mplat cu dosarul de la laborator. BARANGA, I. 204. De-o lun─â ╚śtefan nu d─â semn de via╚Ť─â... Ce-a putut s─â i se ├«nt├«mple? DELAVRANCEA, A. 33. Orice ╚Ťi se va ├«nt├«mpla, s─â ╚Ötii c─â numai tu e╚Öti de vin─â. ISPIRESCU, L. 9. Tem├«ndu-se ├«mp─âratul s─â nu i se ├«nt├«mple ceva de r─âu, a f─âcut sfat. CREANG─é, P. 85. 4 ÔÖŽ (Popular) A se ├«mplini, a se realiza, a se traduce ├«n fapt. Visul c├«nd s-ar ├«nt├«mpla, Eu de pe tron a╚Ö c─âdea ╚ś-un alt ├«mp─ârat ca mine Nici ve╚Ťi mai g─âsi pe lume. TEODORESCU, P. P. 112. 2. (Urmat de o propozi╚Ťie subiectiv─â, uneori construit cu dativul pronumelui personal) A se ivi prilejul, a se nimeri. Linei, de s-ar ├«nt├«mpla S─â v─â-nt├«lni╚Ťi vreodat─â, S─â-i spui c─â-s s─ân─âtos ╚Öi-a╚Ö vrea S-o aflu m─âritat─â. CO╚śBUC, P. I 78. Eu, de c├«te ori mi s-a ├«nt├«mplat s─â m─ân├«nc grauri... le-am g─âsit un gust foarte bun. ODOBESCU, S. III 31. Mi s-a ├«nt├«mplat s─â o v─âd o dat─â. NEGRUZZI, S. I 44. 3. A se nimeri s─â fie ├«ntr-un anumit fel. Dac─â se ├«nt├«mpla timpul r─âcoros ╚Öi Domi╚Ťian uita s─â-╚Öi fi luat p─âl─âria sau pardesiul, Masinca ├«ncepea s─â-l certe. BASSARABESCU, V. 8. ÔŚŐ Loc. adv. Cum s-ar ├«nt├«mpla = la ├«nt├«mplare, la voia ├«nt├«mpl─ârii, la nimereal─â. Fata nu-i de cele de pe drumuri, s-o lua╚Ťi numai a╚Öa, cum s-ar ├«nt├«mpla. CREANG─é, P. 262. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri locale; folosit la toate persoanele) A se g─âsi, a fi prezent (undeva) ├«n mod incidental; a veni, a ajunge (undeva) din ├«nt├«mplare; a se nimeri (undeva). Fetele ├«mp─âratului, ├«nt├«mpl├«ndu-se de fa╚Ť─â c├«nd a lovit sp├«nul pe Harap-Alb, li s-au f─âcut mil─â de d├«nsul. CREANG─é, P. 208. Mama... stra╚Önic se mai bucura c├«nd se ├«nt├«mpla oaspe╚Ťi la casa noastr─â ╚Öi avea prilej s─â-╚Öi ├«mpart─â p├«nea cu d├«n╚Öii. id. A. 11. Eu m-am ├«nt├«mplat Subt talp─â de pat. TEODORESCU, P. P. 446. ÔÖŽ (Rar) A avea (ceva) din ├«nt├«mplare. Boi nu mi s-au ├«nt├«mplat, Pui s─â-mi plac─â n-am aflat. ╚śEZ. III 154. ÔÇô Variant─â: (regional) t├«mpl├í (SBIERA, P. 147, SEVASTOS, N. 120, ╚śEZ. III 9) vb. I.
├ÄNT├ÄMPL├üRE, ├«nt├«mpl─âri, s. f. 1. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â, ceea ce se petrece; fapt, eveniment. Rar cioban... s─â nu ╚Ötie ├«nt├«mplarea cu domni╚Ťa Oleana. GALACTION, O. I 67. To╚Ťi... s-au veselit de aceast─â ├«nt├«mplare. ISPIRESCU, L. 2. Conversa╚Ťia c─âzu, fire╚Öte, asupra ├«nt├«mpl─ârilor zilei. NEGRUZZI, S. I 293. ÔÖŽ Peripe╚Ťie; aventur─â. Cum s├«nt ├«nt├«mpl─ârile la drum? CREANG─é, P. 130. Prin lumea rumen─â de-apunerea frumoas─â trece c─âlug─ârul nostru, nelu├«nd parte la f─ârm─âcata stare a firei, plin ├«nc─â de impresiunile ciudatei sale ├«nt├«mpl─âri. EMINESCU, N. 50. Multe mici ├«nt├«mpl─âri am avut pin-a nu ajunge la Ceahl─âu. ALECSANDRI, O. P. 236. O frumoas─â edi╚Ťie a ├«nt├«mpl─ârilor lui Telemach. NEGRUZZI, S. I 79. ÔÖŽ Nenorocire. Nu s-a mai vorbit toat─â ziua dec├«t despre ├«nt├«mpl─ârile grozave de ieri. REBREANU, I. 59. Dec├«t ne-am tot ├«nv├«rti ╚Öi cio╚Ömoli pe iast─â prisp─â, mai bine s─â scurt─âm din cale, C─âci mare-i dumnezeu, ne-a feri el de ├«nt├«mpl─âri! CREANG─é, A. 126. 2. Ceea ce se petrece ├«n mod incidental, ├«n urma unui concurs neprev─âzut de ├«mprejur─âri; hazard. M─â ├«ntrebam: unde poate fi? unde l-au m├«nat v├«nturile ├«nt├«mpl─ârii? SADOVEANU, O. I 419. ╚śi urcam, urcam poteca... Singur, ├«nchiz├«ndu-mi ochii, ca-nt├«mplarea s─â m─â poarte, Unde-o vrea. CO╚śBUC, P. I 317. ÔŚŐ Loc. adv. Din ├«nt├«mplare = (├«n mod) ├«nt├«mpl─âtor, incidental. ├Äntr-o zi trecusem din ├«nt├«mplare pe o strad─â care purta numele lui Alexei Tolstoi. STANCU, U.R.S.S. 52. Ajunse ├«ntr-un sat ╚Öi, din ├«nt├«mplare, se opri la casa unui om. CREANG─é, O. A. 293. Umbl├«nd pe acolo, g─âse╚Öte din ├«nt├«mplare c├«te o piatr─â de aceste. id. P. 218. La ├«nt├«mplare sau la (sau ├«n) voia ├«nt├«mpl─ârii = ├«n voia soartei, ├«n ne╚Ötire, ├«ntr-o doar─â, la nimereal─â. S├«nt un t├«n─âr marinar R─ât─âcit f─âr─â voia mea pe aceste necunoscute maluri, Purtat de valurile oceanului la ├«nt├«mplare. BARANGA, V. A. 18. Mergeam la ├«nt├«mplare, disperat; ├«mi venea s─â m─â las ├«n z─âpad─â, s─â m─â ├«ntind ╚Öi s─â dorm. SADOVEANU, P. 123. Poate s─â am, poate s─â n-am [nevoie] zise fiul craiului, uit├«ndu-se ╚Ťint─â ├«n ochii sp├«nului, dar acum deodat─â m─â las ├«n voia ├«nt├«mpl─ârii. CREANG─é, P. 200. (Popular) La toat─â ├«nt├«mplarea = ├«n orice caz. La toat─â ├«nt├«mplarea are s─â fie ceva bun. RETEGANUL, P. I 75. Dar, la toat─â ├«nt├«mplarea, de-i vedea ╚Öi-i vedea c─â s-a trezit... zv├«rle-i pielea cea de urs. CREANG─é, P. 215. (Rar) De-o ├«nt├«mplare sau pentru orice ├«nt├«mplare = pentru orice eventualitate. Deci, de-o ├«nt├«mplare, n-a strica dac─â i-o urma sfatul. SBIERA, P. 261. ÔÇô Variant─â: t├«mpl├íre (SBIERA, P. 114) s. f.
!├«nt├ómpl├í (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se ├«ntß║ąmpl─â
întâmpláre s. f., g.-d. art. întâmplắrii; pl. întâmplắri
întâmplá vb. ind. prez. 3 sg. și pl. întâmplă
întâmpláre s. f., g.-d. art. întâmplării; pl. întâmplări
ÎNTÂMPLÁ vb. v. împlini, îndeplini, înfăptui, realiza.
ÎNTÂMPLÁ vb. 1. a se petrece, a se produce, a surveni, (înv. și reg.) a se prileji, (înv.) a se purta. (S-au ~ multe lucruri de atunci.) 2. a fi, a se petrece. (Cum s-a ~?) 3. v. produce. 4. v. surveni. 5. v. desfășura. 6. a se petrece, (înv.) a se trece. (Câte nu s-au ~ între noi!) 7. (înv. și reg.) a se sfeti. (Să vezi ce i s-a ~.) 8. a se face. (Cum a zis, așa s-a ~.) 9. v. pomeni. 10. v. nimeri. 11. a apuca, a nimeri, (Munt.) a răgădui. (Îl lovea cu ce se ~.)
├ÄNT├éMPL├üRE s. 1. caz, fapt. (~ din Vaslui.) 2. chestiune, fapt, lucru. (A survenit o ~ neprev─âzut─â.) 3. episod. (O ~ din via╚Ťa cuiva.) 4. v. peripe╚Ťie. 5. v. ├«mprejurare. 6. hazard. 7. nimereal─â, (Ban.) zgoad─â. (A face ceva la ~.)
├«nt├«mpl├í (-l├║, ├«nt├ómpl├ít), vb. refl. ÔÇô 1. A se petrece, a se produce, a avea loc. ÔÇô 2. A se ivi prilejul, a se nimeri. ÔÇô 3. A se afla ├«nt├«mpl─âtor. Origine incert─â. Se consider─â ├«n general der. din lat. *templ─üre, de la templum ÔÇ×spa╚Ťiu desenat ideal pe cer de prezic─âtorÔÇŁ (Sulic─â, Antropomorfisme, Bra╚Öov 1900, 77; Pu╚Öcariu 884; DAR; Rosetti, I, 168; Pu╚Öcariu Lr., 356). Acel templum era, deci, spa╚Ťiul ├«n cadrul c─âruia prezic─âtorul ├«╚Öi f─âcea observa╚Ťiile, ╚Öi de aici contemplare. Se presupune c─â zborul p─âs─ârilor care intrau ├«n templum ar─âta ceea ce avea s─â se ├«nt├«mple, de unde vb. *(in)templ─üre. Aceast─â explica╚Ťie nu este cu des─âv├«r╚Öire imposibil─â; ne este ├«ns─â greu s─â admitem c─â sensul de ÔÇ×├«nt├«mplare, hazardÔÇŁ tocmai pentru acele evenimente care fuseser─â prezise ╚Öi anun╚Ťate de augur. Dosoftei (sec. XVII) folose╚Öte o singur─â dat─â acest vb. cu un sens foarte special: t├«mpl├«ndu-l la mijloc de cale o boal─â, ÔÇ×surprinz├«ndu-l (sau cople╚Öindu-l) o boal─â ├«n mijlocul drumuluiÔÇŁ. Dosoftei este un scriitor la care apar din bel╚Öug impropriet─â╚Ťile; dac─â aceasta n-ar fi una din ele, s-ar putea presupune c─â ├«nt├«mpla provine efectiv din lat. templum, dar nu din limbajul tehnic al augurilor, ci din sensul s─âu etimologic, care pare a fi cel al unui dim. al lui tempus, ca ├«n extemplo; ├«n acest caz, sensul primitiv al lui ├«nt├«mpla trebuie s─â fi fost cel de ÔÇ×a se petrece, a se produce cu timpulÔÇŁ. Der. de la lat. intemp─Ľr─üre (Cre╚Ťu 339) sau de la *tempor─üre (Koerting 5065; Byhan 32), nu pare posibil─â. Der. ├«nt├«mplare, s. f. (hazard; ceea ce se ├«nt├«mpl─â, fapt, eveniment, accident; aventur─â; circumstan╚Ť─â); ├«nt├«mpl─âtor, adj. (incidental, accidental).
A SE ├ÄNT├éMPL├ü pers. 3 se ├«nt├ómpl─â intranz. 1) (despre fapte, evenimente) A se produce ├«n urma unui concurs neprev─âzut de ├«mprejur─âri; a se petrece ├«n mod incidental. 2) (despre condi╚Ťii climaterice) A avea loc pe neprev─âzute. ~ v├ónt. ~ ploaie. 3) rar (mai ales la form─â negativ─â) A intra ├«n posesie printr-un concurs de ├«mprejur─âri. Bani mul╚Ťi nu i s-au ~t. 4) A se afla din ├«nt├ómplare (undeva); a se nimeri. [Sil. -t├óm-pla] /<lat. intemplare
├ÄNT├éMPL├üRE ~─âri f. Ceea ce se ├«nt├ómpl─â; lucru petrecut ├«n mod incidental. ÔŚŐ Din ~ ├«nt├ómpl─âtor. La ~ cum se va nimeri. La voia ~─ârii ├«ntr-un noroc. /v. a ├«nt├ómpla
├«nt├ómpl├á v. a se petrece, a verii ├«n cursul timpului: sÔÇÖa ├«nt├ómplat o nenorocire. [Lat. *TEMPLARE din TEMPLUM, form─â colateral─â cu TEMPUS, timp].
întâmplare f. ceea ce se întâmplă (în bine sau în rău).
├«nt├«mpl├íre f. Ce─şa ce se ├«nt├«mpl─â (├«n bine sa┼ş ├«n r─â┼ş): ziarele public─â ├«nt├«mpl─ârile din lume. Din ├«nt├«mplare, ├«nt├«mpl─âtor, fortuit, cum merg lucrurile (independent de vo─şa omulu─ş). ÔÇô Vech─ş t├«mplare. V. accident, caz, eveniment, azard.
├«nt├«╠ümplu ╚Öi (vech─ş, az─ş ├«n est, pop.) t├«mplu (m─â), a -├í v. refl. (lat. *templare, d. templum, templu. V. templu ╚Öi contemplu). Vin ├«mprejur─ârile ca s─â fi┼ş de fa╚Ť─â: mÔÇÖam ├«nt├«mplat s─â fi┼ş acolo la sosirea lu─ş (V. zgodesc). Se ├«nt├«mpl─â v. refl. impers. Se produce, supravine: o mare nenorocire sÔÇÖa ├«nt├«mplat; nu apropia benzina de foc, c─â se poate ├«nt├«mpla s─â se aprind─â.
ÎNTÎMPLA vb. 1. a se petrece, a se produce, a surveni, (înv. și reg.) a se prileji, (înv.) a se purta. (S-au ~ multe lucruri de atunci.) 2. a fi, a se petrece. (Cum s-a ~?) 3. a apărea, a interveni, a se ivi, a se produce, a surveni. (S-a ~ o schimbare.) 4. a se produce, a surveni, a veni. (Seismul s-a ~ pe neașteptate.) 5. a se desfășura, a evolua, a se petrece, (înv.) a se purta. (Iată cum s-au ~ faptele.) 6. a se petrece, (înv.) a se trece. (Cîte nu s-au ~ între noi!) 7. (înv. și reg.) a se sfeti. (Să vezi ce i s-a ~.) 8. a se face. (Cum a zis, așa s-a ~.) 9. a se pomeni, (reg.) a se da. (Așa ceva nu s-a mai ~.) 10. a se nimeri, a se potrivi, (pop.) a se brodi, (înv. și reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tîlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a ~ să fiu acolo.) 11. a apuca, a nimeri, (Munt.) a răgădui. (Îl lovea cu ce se ~.)
întîmpla vb. v. ÎMPLINI. ÎNDEPLINI. ÎNFĂPTUI. REALIZA.
├ÄNT├ÄMPLARE s. 1. caz, fapt. (~ din Vaslui.) 2. chestiune, fapt, lucru. (A survenit o ~ neprev─âzut─â.) 3. episod. (O ~ din via╚Ťa cuiva.) 4. p─â╚Ťanie, peripe╚Ťie, (Mold.) jitie, (fam.) istorie, t─âr─â╚Öenie. (A trecut prin multe ~.) 5. ├«mprejurare, ocazie, prilej. (~ a f─âcut ca...) 6. hazard, (fig.) loterie. (Totul a depins atunci de ~.) 7. nimereal─â, (Ban.) zgoad─â. (A face ceva la ~.)
├ÄNT├ÄMPLARE. Subst. ├Änt├«mplare, fapt, fapt divers, eveniment (fortuit), neprev─âzut, hazard, incident, accident. Eventualitate, probabilitate, posibilitate, posibil, virtualitate. Peripe╚Ťie, halima, Aventur─â, p─â╚Ťanie, p─â╚Ťeal─â (rar), p─â╚Ťire (├«nv. ╚Öi reg.), p─â╚Ťit, p─ât─âranie (pop. ╚Öi fam.), avatar (fig.). Ghinion, nenoroc, ne╚Öans─â. Noroc (pop.), norocel (dim., pop.), ╚Öans─â, baft─â (arg. ╚Öi fam.). Necaz, bucluc (pop. ╚Öi fam.), belea (fam.), pacoste. Nenorocire, nefericire, tragedie (fig.), n─âprasn─â (├«nv. ╚Öi reg.). Adj. ├Änt├«mpl─âtor, fortuit (livr.), aleatoriu (livr.), stocastic, incidental, accidental, ocazional; de ocazie, neprev─âzut, nea╚Öteptat, inopinat, intempestiv (livr.), inoportun. Eventual, probabil, posibil. Ghinionist, nenorocos, f─âr─â ╚Öans─â. Norocos, norocit (├«nv.), b─âftos (arg. ╚Öi fam.). Vb. A se ├«nt├«mpla, a se ├«nt├«mpla pe nea╚Öteptate, a se petrece, a se produce, a avea loc, a surveni, a se nimeri. A avea ghinion; a avea noroc. A da de bucluc, a da de belea. Adv. (├Än mod) ├«nt├«mpl─âtor, ocazional, de ocazie, incidental, nea╚Öteptat, pe nea╚Öteptate, pe nepus─â mas─â, nitam-nisam (pop. ╚Öi fam.), tam-nisam (pop. ╚Öi fam.), la noroc, la ├«nt├«mplare, la (├«n) voia ├«nt├«mpl─ârii, ├«n voia soartei, la nimereal─â, din ├«nt├«mplare. Probabil, poate, dup─â toate probabilit─â╚Ťile. V. circumstan╚Ť─â, destin, dezastru, necaz, posibilitate.
├«nt├ómpl├íre s. f. (spect.) Eveniment, fapt ÔŚŐ ÔÇ×┬źOlelle┬╗ este o fericit─â ┬ź├«nt├ómplare artistic─â┬╗ ├«n care autor, regizor ╚Öi actori reu╚Öesc s─â ofere publicului o mic─â bijuterie, o mostr─â de via╚Ť─â ╚Öi art─â.ÔÇŁ S─âpt. 15 II 85 p. 5 (trad. engl. happening)
ADVIENNE QUE POURRA (fr.) ├«nt├ómpl─â-se ce s-o ├«nt├ómpla ÔÇô Indic─â hot─âr├órea de a-╚Öi asuma toate riscurile unei ac╚Ťiuni sau atitudini.
ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPđŤAM CđŤYđžAETCđ» đś HđśđľE KYP CđčYCKATđČCđ») (rus.) vulturilor li se ├«nt├ómpl─â s─â zboare mai jos dec├ót g─âinile ÔÇô Kr├«lov, ÔÇ×Orel i kuriÔÇŁ. ÔÇ×Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea, no kuram nikogda da oblak ne podneatseaÔÇŁ (ÔÇ×Vulturilor li se ├«nt├ómpl─â s─â zboare mai jos dec├ót g─âinile, dar g─âinile nu se pot ridica niciodat─â la noriÔÇŁ). Oamenilor superiori li se poate ├«nt├ómpla s─â fie c├óteodat─â mediocri, dar mediocrii nu se por ridica niciodat─â la nivelul acestora.

întâmplare dex online | sinonim

întâmplare definitie

Intrare: întâmpla
întâmpla verb grupa I conjugarea I
Intrare: întâmplare
întâmplare substantiv feminin