Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ├«nger

├Ä╠üNGER, ├«ngeri, s. m. (├Än cre╚Ötinism, mozaism ╚Öi islam) Fiin╚Ť─â spiritual─â creat─â de Dumnezeu, ├«nzestrat─â cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale (de bun─âtate, de frumuse╚Ťe), considerat─â ca slujitor ╚Öi mesager al divinit─â╚Ťii, mediator ├«ntre acesta ╚Öi oameni. ÔŚŐ ├Änger p─âzitor = persoan─â care vegheaz─â asupra cuiva, care are grij─â de s─ân─âtatea cuiva. ÔŚŐ Expr. Tare de ├«nger = care nu se las─â u╚Öor intimidat sau ├«nduio╚Öat; curajos, rezistent. Slab de ├«nger = care cedeaz─â, se descurajeaz─â u╚Öor, lipsit de voin╚Ť─â; fricos, timid. ÔÖŽ Epitet dezmierd─âtor dat unei persoane. ÔÇô Lat. angelus.
├ÄNGER, ├«ngeri, s. m. Fiin╚Ť─â spiritual─â, cu aripi, ├«nzestrat─â cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale (de bun─âtate, de frumuse╚Ťe), mediator ├«ntre credincio╚Öi ╚Öi Dumnezeu. ÔŚŐ ├Änger p─âzitor = persoan─â care vegheaz─â asupra cuiva, care are grij─â de s─ân─âtatea cuiva. ÔŚŐ Expr. Tare de ├«nger = care nu se las─â u╚Öor intimidat sau ├«nduio╚Öat; curajos, rezistent. Slab de ├«nger = care cedeaz─â, se descurajeaz─â u╚Öor, lipsit de voin╚Ť─â; fricos, timid. ÔÖŽ Epitet dezmierd─âtor dat unei persoane. ÔÇô Lat. angelus.
├Ä╠üNGER, ├«ngeri, s. m. 1. (├Än credin╚Ťa cre╚Ötin─â) Fiin╚Ť─â supranatural─â considerat─â ca vestitor al divinit─â╚Ťii, ├«nzestrat─â cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale de bun─âtate ╚Öi frumuse╚Ťe (╚Öi reprezentat─â ├«n art─â sub chipul unui copil sau al unui t├«n─âr frumos cu aripi). Pe umeri simt cresc├«nd aripi De vultur, nu aripi de ├«nger. BENIUC, V. 11. At├«t de fraged─â te-asameni Cu floarea alb─â de cire╚Ö, ╚śi ca un ├«nger dintre oameni ├Än calea vie╚Ťii mele ie╚Öi. EMINESCU, O. I 117. ╚śi se pare c─â s-aude prin a raiului c├«ntare, Pe-ale ├«ngerilor harpe lunec├«nd m─ârg─âritare. ALECSANDRI, P. A. 126. ÔŚŐ Fig. (Ca termen de dezmierdare) Ochii unui ├«nger scump Au albastrul de cicoare. CO╚śBUC, P. I 49. Trist priveam cum lin te pierzi Printre bol╚Ťile-nfrunzite, ├Änger dulce cu ochi verzi! P─éUN-PINCIO, P. 81. Olga e minunat─â, e un ├«nger, dar purure trist─â. NEGRUZZI, S. I 47. 2. (├Än expr.) Tare de ├«nger = care nu se las─â intimidat sau ├«nduio╚Öat, care nu cedeaz─â; curajos, cu voin╚Ť─â ferm─â, rezistent. S├«nt... mul╚Ťi oameni tari de ├«nger cari nu se tem de nemic─â. MARIAN, O. I 217. Slab de ├«nger = care cedeaz─â u╚Öor, care se descurajeaz─â u╚Öor, fricos, timid, f─âr─â voin╚Ť─â. Slab de ├«nger nu m─â ╚Ötiu. GALACTION, O. I 45. Vai de mine ╚Öi de mine, Harap-Alb, zise Sf├«nta Duminec─â, parc─â nu te-a╚Ö fi crezut a╚Öa slab de ├«nger. CREANG─é, P. 222. (Rar) A-╚Öi ╚Ťine ├«ngerii = a-╚Öi ╚Ťine firea, a nu-╚Öi pierde capul, cump─âtul. ╚Üine-╚Ťi ├«ngerii... ╚Öi ce-i vedea, s─â nu te sperii. DELAVRANCEA, S. 91.
î́nger s. m., pl. î́ngeri
î́nger s. m., pl. î́ngeri
├Änger Ôëá demon, drac
├«ng├ęr (├«╠üngeri), s. m. ÔÇô 1. Fiin╚Ť─â spiritual─â, cu aripi, mediator ├«ntre cre╚Ötini ╚Öi Dumnezeu. ÔÇô 2. Garoaf─â (Dianthus barbatus). ÔÇô 3. Caracter, fel de a fi, soi. ÔÇô Mr., megl. ├íngil. Lat. angelus (Pu╚Öcariu 851; Candrea-Dens., 859; REW 458a; DAR), cf. alb. engel, it. angelo, prov., cat., sp. angel, fr. ange, port. anjo. Ultimul sens se explic─â prin crea╚Ťia popular─â c─â firea fiec─âruia depinde de ├«ngerul s─âu p─âzitor. ├Än mr. ╚Öi megl., direct din ngr. ß╝Ç╬│╬│╬Á╬╗╬┐¤é. ÔÇô Der. ├«ngerea, s. f. (plant─â, Selinum carvifolia); ├«ngeresc, adj. (angelic); ├«ngere╚Öte, adv. (├«n chip angelic, divin).
├Ä╠üNGER ~i m. 1) (├«n concep╚Ťiile religioase) Fiin╚Ť─â supranatural─â considerat─â ca fiind mediator ├«ntre oameni ╚Öi divinitate. 2) fig. Persoan─â perfect─â; om cu con╚Ötiin╚Ťa nep─âtat─â. ÔŚŐ Tare de ~ care nu cedeaz─â cu u╚Öurin╚Ť─â; foarte rezistent. Slab de ~ care se descurajeaz─â u╚Öor; timid; fricos. /<lat. angelus
├«nger m. 1. spirit ceresc: ├«nger p─âzitor; 2. fiin╚Ť─â perfect─â: ├«nger de bun─âtate; tare de ├«nger, rezistent, curagios; slab de ├«nger, care cedeaz─â lesne, fricos (locu╚Ťiuni ce se rapoart─â la credin╚Ťa popular─â ├«n ├«ngerul tutelar ce inspir─â tot omul). [Lat. ANGELUS].
├«╠ünger m. (lat. ├íngelus, d. vgr. ├íggelos, anun╚Ť─âtor, ├«nger; it. ├íngelo, pv. cat. sp. angel, fr. ange, pg. anjo. V. arhanghel). Fiin╚Ť─â spiritual─â despre care se zice c─â locu─şe╚Öte ├«n cer. Fig. Persoan─â foarte bl├«nd─â. Ca un ├«nger, foarte frumos, foarte bine: a fi frumos, a c├«nta ca un ├«nger. Tare de ├«nger, rezistent, curajos, care nu se emo╚Ťioneaz─â. Slab de ├«nger, fricos, care cedeaz─â u╚Öor. ÔÇô ├Ängeri─ş ├«s numi╚Ť─ş ÔÇ×trime╚Öi─ş cerulu─şÔÇŁ fiind-c─â Dumneze┼ş, dup─â tradi╚Ťiunea religioas─â, ─ş-a ├«ntrebuin╚Ťat adese-or─ş la trimesu ordinelor ╚Öi la manifestarea voin╚Ťe─ş lu─ş. Li se d─â un nume special dup─â func╚Ťiunea lor: ├«ngeru p─âci─ş, al rug─âc─şuni─ş, al m─ârilor, al mor╚Ťi─ş (sa┼ş ├«ngeru exterminator) ╚Ö. a. Se numesc ├«nger─ş r─â─ş sa┼ş a─ş ├«ntunericulu─ş ace─ş pe care Dumneze┼ş ─ş-a r─âpezit ├«n abis dup─â ce sÔÇÖa┼ş revoltat; ├«nger─ş bun─ş sa┼ş a─ş lumini─ş ├«s ace─şa pe care Dumneze┼ş ─ş-a confirmat ├«n glorie ca s─â le recompenseze fidelitatea.├Änger p─âzitor sa┼ş de paz─â sa┼ş tutelar sa┼ş protector e acela care ├«l p─âze╚Öte pe fie-care cre╚Ötin. Ma─ş mul╚Ť─ş ├«nger─ş bun─ş ├«s cita╚Ť─ş ├«n Scriptur─â: arhangelu Mihail, care l-a dobor├«t pe Lucifer; Rafail, care l-a condus pe t├«n─âru Tabias: Gavril, care a anun╚Ťat Marii─ş c─â-l va na╚Öte pe Hristos. Pintre ├«ngeri─ş ce─ş r─â─ş ├«s Satana, Belzebut ╚Ö. a.
├«nger, ├«ngeri s. m. Fiin╚Ť─â spiritual─â ╚Öi necorporal─â, creat─â de Dumnezeu. ├Ängerii alc─âtuiesc lumea spiritual─â, nev─âzut─â, ap─ârut─â ├«naintea lumii v─âzute ╚Öi materiale, fiind socoti╚Ťi ca mediatori ├«ntre credincio╚Öi ╚Öi Dumnezeu. ÔŚŐ ├Änger p─âzitor = ├«nger dat fiec─ârui om, mai ales copil, care ├«l p─âze╚Öte de rele. ÔÖŽ (Spec.) (la pl.) Denumirea uneia dintre cele dou─â cete ├«ngere╚Öti, care ├«mpreun─â cu ├«ncep─âtoriile ╚Öi arhanghelii, alc─âtuiesc treapta a treia a ierarhiei lor, f─âcut─â de Dionisie Areopagitul. Sunt ├«nf─â╚Ťi╚Öa╚Ťi ├«n iconografie ├«nve╚Öm├ónta╚Ťi ├«n stihare luminoase ╚Öi lungi, av├ónd aripi ╚Öi zbur├ónd (ca ascult─âtori grabnici ai poruncilor lui Dumnezeu) ╚Öi purt├ónd ├«ntr-o m├ón─â o ramur─â de finic, iar ├«n cealalt─â o sabie (ca vestitori ai p─âcii ╚Öi ai drept─â╚Ťii). ÔÖŽ Fig. Persoan─â care are grij─â de s─ân─âtatea cuiva, care vegheaz─â asupra cuiva. ÔŚŐ Tare de ├«nger = care nu se las─â ├«nduio╚Öat u╚Öor; curajos, rezistent. ÔŚŐ Slab de ├«nger = care se descurajeaz─â u╚Öor; lipsit de voin╚Ť─â, fricos, timid. ÔŚŐ Ca ├«ngerii = cuminte, supus, ascult─âtor. ÔÖŽ Fig. Persoan─â care, prin frumuse╚Ťea sa fizic─â sau sufleteasc─â, prin bun─âtatea ╚Öi virtu╚Ťile sale, se apropie de perfec╚Ťiune. ÔÇô Din lat. angelus (< gr. anghelos).
praf de înger expr. (tox.) cocaină.
răbdare de fier / de înger expr. răbdare foarte mare.
slab de înger expr. 1. fricos. 2. ușor impresionabil.

înger dex online | sinonim

înger definitie

Intrare: înger
înger substantiv masculin