Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«nchin─âtoare

├ÄNCHIN─éT├ôR, -O├üRE, ├«nchin─âtori, -oare, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care se roag─â, se ├«nchin─â, ├«╚Öi face semnul crucii; p. ext. credincios. ÔŚŐ (├Änv.) Adorator, admirator. ÔÇô ├Änchina + suf. -─âtor.
├ÄNCHIN─éT├ôR, -O├üRE, ├«nchin─âtori, -oare, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care se roag─â, se ├«nchin─â, ├«╚Öi face semnul crucii; p. ext. credincios. ÔŚŐ (├Änv.) Adorator, admirator. ÔÇô ├Änchina + suf. -─âtor.
├ÄNCHIN─éTO├üRE, ├«nchin─âtori, s. f. (Popular) Faptul de a se ├«nchina. Numele-╚Ťi l-am auzit La biseric─â pomenit, C─â m-am dus la-nchin─âtoare ├Än zile de s─ârb─âtoare. TEODORESCU, P. P. 502.
├ÄNCHIN─éT├ôR, -O├üRE, ├«nchin─âtori, -oare, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care ├«╚Öi face semnul crucii, care se roag─â, se ├«nchin─â; p. ext. credincios. P─ârin╚Ťii monahi deschiseser─â sicriul cu moa╚Ötele, a╚Öez├«ndu-se... de straj─â, ca s─â pri- vegheze trecerea... ├«nchin─âtorilor ╚Öi s─â primeasc─â daniile. SADOVEANU, Z. C. 206. Sf├«nta Sofia, pref─âcut─â ├«n geamie... ├«n fa╚Ťa noilor ei ├«nchin─âtori. GALACTION, O. I 222. Pe fiece an vin ├«nchin─âtori, de la dou─â mii p├«n─â la trei mii oameni. BOLINTINEANU, O. 297. ÔÖŽ (├Änvechit) Adorator, admiraror. Umilit ├«nchin─âtor al marelui nostru istoric. ODOBESCU, S. III 526.
ÎNCHINĂTOÁRE, închinători, s. f. (Pop.) Faptul de a se închina (1).
închinătoáre s. f., g.-d. art. închinătoárei; pl. închinătoáre
închinătór s. m., pl. închinătóri
închinătoáre s. f., g.-d. art. închinătoárei; pl. închinătoáre
închinătór s. m., pl. închinătóri
ÎNCHINĂTÓR s. v. admirator.
├ÄNCHIN─éT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) ╚Öi substantival rar (despre persoane) Care se ├«nchin─â (unei divinit─â╚Ťi). /a ├«nchina + suf. ~─âtor
închinător m. 1. cel ce se închină: închinător de idoli; 2. fig. admirator: eu, umilit închinător al marelui nostru istoric OP.
închinător s. v. ADMIRATOR.

închinătoare dex online | sinonim

închinătoare definitie

Intrare: închinătoare
închinătoare substantiv feminin
Intrare: închinătoare
închinătoare