Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«nchin─âciune

├ÄNCHIN─éCI├ÜNE, ├«nchin─âciuni, s. f. 1. Faptul de a se ├«nchina ├«n fa╚Ťa divinit─â╚Ťii; (concr.) rug─âciune. 2. Aplecare ├«n fa╚Ťa cuiva; plec─âciune; salut. ÔÇô Lat. inclinatio, -onis.
├ÄNCHIN─éCI├ÜNE, ├«nchin─âciuni, s. f. (├Änv.) 1. Faptul de a se ├«nchina ├«n fa╚Ťa divinit─â╚Ťii; (concr.) rug─âciune. 2. Aplecare ├«n fa╚Ťa cuiva; plec─âciune; salut. ÔÇô Lat. inclinatio, -onis.
├ÄNCHIN─éCI├ÜNE, ├«nchin─âciuni, s. f. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) 1. Aplecare (├«n fa╚Ťa cuiva), plec─âciune; salut. S─ârutare, umbr─â veche! prime╚Öte-nchin─âciune De la fii ai Rom├«niei, care tu o ai cinstit. ALEXANDRESCU, M. 15. C├«nd s─â ├«nt├ólnesc cu altul, sau de treapt─â mare, sau deopotriv─â, numaidec├«t ├«i dau ├«nchin─âciune cu p─âl─âriile ├«n m├«n─â. GOLESCU, ├Ä. 145. 2. Faptul de a se ├«nchina ├«n fa╚Ťa divinit─â╚Ťii; (concretizat) rug─âciune. Adesea ea privise din cartea de ├«nchin─âciune la fa╚Ťa ad├«ncit─â ╚Öi palid─â a c─âlug─ârului. EMINESCU, N. 59. Niciodat─â lipsea de a-╚Öi aduce aminte ├«ntru ├«nchin─âciunea ce f─âcea ╚Öi de p─ârin╚Ťii s─âi. DR─éGHICI, R. 89.
închinăciúne s. f., g.-d. art. închinăciúnii; pl. închinăciúni
închinăciúne s. f., g.-d. art. închinăciúnii; pl. închinăciúni
├ÄNCHIN─éCI├ÜNE s. 1. v. rug─âciune. 2. v. reveren╚Ť─â.
├ÄNCHIN─éCI├ÜNE ~i f. 1) v. A ├ÄNCHINA ╚Öi A SE ├ÄNCHINA. 2) Aplecare a capului sau a corpului ├«n fa╚Ťa cuiva ├«n semn de ad├ónc respect; plec─âciune. 3) rel. Adresare a credincio╚Öilor c─âtre o divinitate cu un text canonic; rug─âciune. /<lat. inclinatio, ~onis
├«nchin─âciune f. 1. plec─âciune din respect ╚Öi iubire; 2. adora╚Ťiune, rug─âciune. [Lat. INCLINATIONEM].
├«nchin─âc─ş├║ne f. (lat. in-clin├ítio, -├│nis, inclina╚Ťiune). Salutare cu plec─âc─şune. Rug─âc─şune c─âtre Dumneze┼ş.
├ÄNCHIN─éCIUNE s. 1. (BIS.) ├«nchinare, rug─â, rug─âciune, (├«nv. ╚Öi reg.) ocina╚Ö, (├«nv.) molitv─â, rugare, rug─âminte. (Mergea la ~.) 2. compliment, m─âtanie, plec─âciune, ploconeal─â, reveren╚Ť─â, temenea, (reg.) plocon, (├«nv.) plecare, (turcism ├«nv.) tal├«m, (fam. rar) selaml├«c. (I-a f─âcut o ~ ad├«nc─â.)

închinăciune dex online | sinonim

închinăciune definitie

Intrare: închinăciune
închinăciune substantiv feminin