Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru ├«ncheia

├ÄNCHEI├ü, ├«nch├ęi, vb. I. Tranz. I. 1. A prinde ├«n nasturi, ├«n copci etc. un obiect de ├«mbr─âc─âminte. ÔÖŽ Refl. (Despre persoane) A-╚Öi str├ónge haina, c─âma╚Öa etc. ├«n nasturi, ├«n copci; a-╚Öi lega ╚Öireturile de la ├«nc─âl╚Ť─âminte. 2. A potrivi una ├«ntr-alta p─âr╚Ťile componente ale unui obiect; a ├«mbina, a uni. II. 1. A termina, a pune cap─ât, a sf├ór╚Öi o ac╚Ťiune, o opera╚Ťie etc. ÔÖŽ Refl. (Rar) A ajunge la deplina dezvoltare, la maturitate. ÔÖŽ A trage concluzia, a conchide. ÔÖŽ Refl. (Rar) A se limita, a se rezuma la... 2. A stabili un acord, a definitiva un tratat etc. ÔÖŽ A redacta, a alc─âtui, a adresa un act oficial. ÔÇô Lat. inclavare.
├ÄNCHEI├ü, ├«nch├ęi, vb. I. Tranz. I. 1. A prinde ├«n nasturi, ├«n copci etc. un obiect de ├«mbr─âc─âminte. ÔÖŽ Refl. (Despre persoane) A-╚Öi str├ónge haina, c─âma╚Öa etc. ├«n nasturi, ├«n copci; a-╚Öi lega ╚Öireturile de la ├«nc─âl╚Ť─âminte. 2. A potrivi una ├«ntr-alta p─âr╚Ťile componente ale unui obiect; a ├«mbina, a uni. II. 1. A termina, a pune cap─ât, a sf├ór╚Öi o ac╚Ťiune, o opera╚Ťie etc. ÔÖŽ Refl. (Rar) A ajunge la deplina dezvoltare, la maturitate. ÔÖŽ A trage concluzia, a conchide. ÔÖŽ Refl. (Rar) A se limita, a se rezuma la... 2. A stabili un acord, a definitiva un tratat etc. ÔÖŽ A redacta, a alc─âtui, a adresa un act oficial. ÔÇô Lat. inclavare.
├ÄNCHEI├ü, ├«nch├ęi, vb. I. Tranz. I. 1. (Cu privire la obiecte de ├«mbr─âc─âminte ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte) A ├«mpreuna p─âr╚Ťile, a le str├«nge al─âturi (fix├«ndu-le cu ajutorul nasturilor, ╚Öireturilor, copcilor etc.); a ├«nchide. ├Ä╚Öi ├«ncheie haina ├«n to╚Ťi nasturii. VLAHU╚Ü─é, O. A. 128. ├Ä╚Öi ├«ncheie haina plin─â de ╚Öireturi. EMINESCU, O. I 87. ÔŚŐ Refl. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte) Un v├«n─ât giulgiu se-ncheie nod Pe umerele goale. EMINESCU, O. I 170. Era ├«ncins─â cu un colan de aur ce se ├«ncheia cu mari paftale. NEGRUZZI, S. I 145. ÔÖŽ Refl. (Despre persoane) A-╚Öi prinde nasturii, copcile de la haine; a se ├«mbumba. Incheie-te la hain─â. ÔÖŽ (Cu privire la nasturi, ╚Öireturi etc.) A trece prin g─âurile respective; (cu privire la copci) a introduce una ├«ntr-alta spre a ├«mpreuna cele dou─â p─âr╚Ťi ale ├«mbr─âc─âmintei, ├«nc─âl╚Ť─âmintei etc. ├Äncheie-╚Ťi nasturii. 2. (Cu privire la p─âr╚Ťile componente ale unui obiect) A potrivi unul ├«ntr-altul; a ├«mbina, a uni, a monta. V. fixa. Teslarii, cioplind grinzile cu b─ârzile, le suie pe zid ╚Öi le a╚Öaz─â, ├«ncheindu-le una cu alta. DR─éGHICI, R. 44. F─âcus─â un car ╚Öi-l ├«ncheias─â ├«n cas─â. ╚śEZ. I 189. ÔŚŐ Refl. Fig. Hora de fete... s-a ├«ncheiat ╚Öi, leg─ânat ╚Öi molatec, se mi╚Öc─â dup─â sunetul... scripcii. HOGA╚ś, DR. II 185. ÔÖŽ Refl. (Despre vegeta╚Ťie) A acoperi un loc ├«n chip ne├«ntrerupt, a forma un covor de verdea╚Ť─â. P─âdurea de stejari din apropiere se ├«ncheiase. SADOVEANU, E. 5. P─âdurile nu ├«nverziser─â ├«nc─â, dar pruni╚Ötele erau ├«n floare, iarba se ├«ncheiase, s─âlciile, r─âchitele ╚Öi plopii l─âsaser─â m├«╚Ťi╚Öori. SLAVICI, O. II 30. II. 1. (Cu privire la o durat─â de timp, la o munc─â, la o ac╚Ťiune, la o oper─â etc.) A pune cap─ât, a sf├«r╚Öi, a termina. Obi╚Önuia s─â-╚Öi ├«ncheie fiecare fraz─â cu un gest larg, totdeauna acela╚Öi. GALAN, Z. R. 85. Asudat ╚Öi istovit, ├«ncheie ├«nv├«rtita cu o ap─âsare zdrav─ân─â de arcu╚Ö. REBREANU, I. 16. ├Äncheiem aceast─â introducere ce ne era neap─ârat─â. CARAGIALE, O. III 219. ÔŚŐ Refl. A st├«rnit o ceart─â care mai-mai s─â se ├«ncheie cu scandal. REBREANU, I. 84. N─âprasnica lupt─â dintre cei doi uria╚Öi... s-a ├«ncheiat. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 116. A f─âcut un semn... prin care le ar─âta c─â sfatul s-a ├«ncheiat. CARAGIALE, O. III 72. ÔÖŽ (Cu privire la socoteli, calcule) A ajunge la cap─ât; a termina. Seara, ├«ncheindu-╚Öi bilan╚Ťul zilei, fu totu╚Öi mul╚Ťumit. REBREANU, R. I 242. Badea Niculaie... pleac─â s─â-l g─âseasc─â ca s─â-╚Öi ├«ncheie socotelile. GHICA, S. VII. ÔÖŽ (Urmat de o completiv─â direct─â). A trage concluzia, a conchide. Prin╚Ťul Cantemir ├«ncheie, f─âr─â nici un alt temei, c─â el trebuie s─â fi fost odat─â husari. B─éLCESCU, O. I 120. ÔÖŽ A forma cap─âtul a ceva; a delimita, a m─ârgini. Tunurile incheie coloana. ÔŚŐ (Poetic) Spr├«ncenele arcate fruntea alb─â i-o ├«ncheie. EMINESCU, O. I 79. ÔÖŽ Refl. A se limita, a se rezuma la... Familia lui Gheorghe, toat─â, se ├«ncheia ├«n mama lui ╚Öi-n cele dou─â surori. VLAHU╚Ü─é, N. 47. ╚ś-apoi chiti╚Ťi c─â numai ├«n arc se ├«ncheia tot me╚Öte╚Öugul ╚Öi puterea omului aceluia? CREANG─é, P. 245. 2. (Cu privire la acorduri, tratate, contracte etc.) A stabili condi╚Ťiile, a ├«ntocmi actul respectiv (╚Öi a-l semna). ├Än 1886, Rom├«nia a ├«ncheiat conven╚Ťiuni comerciale cu Rusia, Elve╚Ťia ╚Öi Fran╚Ťa. IST. R.P.R. 415. Nu va pleca de-acolo p├«n─â nu va fi ├«ncheiat v├«nzarea. REBREANU, R. I 259. La 1501 el merse ├«n Polonia de ├«ncheie pacea ├«ntre ╚śtefan vv. ╚Öi Albert, regele Poloniei. B─éLCESCU, O. I 81. ÔŚŐ Refl. pas. Contractul colectiv ce se ├«ncheie ├«ntre muncitori ╚Öi conducerea administrativ─â a ├«ntreprinderilor socialiste exprim─â unitatea deplin─â de interese a p─âr╚Ťilor contractante. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 11, 83. ├Änaltul hati╚Öerif fu citit ╚Öi t─âlm─âcit ╚Öi se ├«ncheie toat─â r├«nduiala dup─â izvod ╚Öi dup─â datin─â. SADOVEANU, O. VII 73. ÔÖŽ A redacta, a alc─âtui. (Refl. pas.) A doua zi s-a constatat cazul ╚Öi s-a ├«ncheiat cuvenitul proces-verbal. VLAHU╚Ü─é, O. A. 152.
├«nchei├í (a ~) vb., ind. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nch├ęi, 3 ├«nch├ęie, 1 pl. ├«nchei├ęm; conj. prez. 3 s─â ├«nch├ęie; ger. ├«nche├şnd
├«nchei├í vb., ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nch├ęi, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nch├ęie, 1 pl. ├«nchei├ęm; ger. ├«nche├şnd
├ÄNCHEI├ü vb. 1. a (se) ├«nchide, (reg.) a (se) ├«mbumba. (A ~ o hain─â.) 2. v. ├«mbina. 3. v. articula. 4. a epuiza, a ispr─âvi, a sf├ór╚Öi, a termina, (ast─âzi rar) a slei, (pop.) a g─âta, a m├óntui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. conchide. 6. v. termina. 7. a (se) ispr─âvi, a (se) sf├ór╚Öi, a (se) termina, (livr.) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) g─âta, a (se) g─âti, a (se) istovi, a (se) m├óntui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (├«nv.) a (se) s─âv├ór╚Öi. (A ~ treaba; spectacolul s-a ~.) 8. a finaliza, a ispr─âvi, a sf├ór╚Öi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare ├«nceput─â.) 9. v. des─âv├ór╚Öi. 10. v. sf├ór╚Öi. 11. a se duce, a (se) sf├ór╚Öi, a se termina, a trece. (S-a ~ ╚Öi vacan╚Ťa!) 12. v. expira. 13. v. lichida. 14. v. solda. 15. v. contracta. 16. (├«nv.) a a╚Öeza, a lega, a statornici. (A ~ o pace onorabil─â.) 17. v. perfecta. 18. v. semna.
ÎNCHEIÁ vb. v. completa, împlini, întregi, limita, mărgini, reduce, rezuma, rotunji, sta.
A ├«ncheia Ôëá a re├«ncepe
├«nchei├í (├«nch├ęi, ├«nchei├ít), vb. ÔÇô 1. A ├«mbina, a uni, a asambla. ÔÇô 2. A ├«mpreuna, a articula. ÔÇô 3. A ├«nchide, a sf├«r╚Öi, a termina. ÔÇô 4. A stabili un acord, a definitiva, a semna un tratat. ÔÇô 5. A redacta, a alc─âtui un act oficial. ÔÇô 6. A prinde ├«n nasturi un obiect de ├«mbr─âc─âminte. ÔÇô 7. A pune cap─ât. ÔÇô 8. (Refl.) A se limita, a se rezuma la... ÔÇô Mr. nclÔÇÖiare. De la cheie (Tiktin; Candrea-Dens., 327; Scriban), sau direct dintr-un lat. *inclaviare (Pascu, Beitr├Ąge, 15). Der. din lat. incl─üv─üre, de la cl─üvus (Pu╚Öcariu 815; REW 2392; DAR) este mai pu╚Ťin probabil─â, ╚Öi ├«nsu╚Öi Pu╚Öcariu, Dacor., IV, 708-10, admite o ├«ncruci╚Öare cu cheie. Cf. cheotoare. Der. ├«ncheiere, s. f. (final, sf├«r╚Öit); ├«ncheiat, adj. (terminat; determinat, precis; prins ├«n nasturi); ├«ncheietor, s. m. (montor); ├«ncheietor, s. n. (cro╚Öet─â pentru ├«ncheiat nasturii); ├«ncheietoare, s. f. (crest─âtur─â, fant─â; articula╚Ťie; butonier─â; plant─â, Sideritis montana); ├«ncheietur─â, s. f. (articula╚Ťie; loc unde se ├«mpreuneaz─â dou─â b├«rne; ├«nv., articol; ├«nv., concluzie), pe care DAR ├«l deriv─â de la un lat. pop. *claut┼źra, care nu pare necesar; descheia, vb. (a desface nasturii); ├«ncheib─âra (var. ├«ncherb─âra, ├«ncherb─âla, ├«nchelb─âra, ├«nchiolba, ├«ncherba, ├«nchelba), vb. (a asambla, a ├«mbina), pare a fi nu der. de la ├«ncheia cu un suf. expresiv neclar, cf. ├«nc─âib─âra, ├«nh─ârb─âla (dup─â Pu╚Öcariu, Dacor., IV, 712-20 ╚Öi DAR, de la un lat. *incalvar─ş─üre, de la calvaria ÔÇ×h├«rc─âÔÇŁ, solu╚Ťie ce nu pare conving─âtoare; dup─â Tiktin ╚Öi Scriban, ├«n leg─âtur─â cu ├«nc─âib─âra).
A ├ÄNCHEI├ü1 ├«nch├ęi tranz. 1) (haine, ghete etc.) A uni prinz├ónd marginile (cu ajutorul nasturilor, copcilor etc.). 2) (p─âr╚Ťi componente ale unui ├«ntreg) A uni potrivind una ├«n alta; a ├«mbina. ~ o scrisoare. /<lat. inclavare
A ├ÄNCHEI├ü2 ├«nch├ęi tranz. 1) (adun─âri, cuv├ónt─âri, texte etc.) A duce p├ón─â la cap─ât; a sf├ór╚Öi; a termina; a ispr─âvi. ~ discu╚Ťia. 2) (coloane, r├ónduri etc.) A ├«ntregi form├ónd partea de la urm─â. 3) (acorduri, tratate, conven╚Ťii etc.) A adopta prin semn─âturile reprezentan╚Ťilor; a consim╚Ťi s─â respecte printr-o ├«n╚Ťelegere reciproc─â; a contracta. P─âr╚Ťile au ~t conven╚Ťia. ÔŚŐ ~ un proces-verbal a fixa un fapt de natur─â juridic─â ├«ntr-un act oficial. 4) A face s─â se ├«ncheie. /<lat. inclavare
A SE ├ÄNCHEI├ü se ├«nch├ęie intranz. (despre ac╚Ťiuni, intervale de timp etc.) 1) A ajunge p├ón─â la cap─ât; a se sf├ór╚Öi; a se termina; a se ispr─âvi. 2) A avea drept sf├ór╚Öit; a se sf├ór╚Öi; a se termina. S─ârb─âtoarea s-a ~t cu mar╚Öul fanfarelor. /<lat. inclavare
├«nchei├á v. 1. a prinde cu copci, a lega: a ├«ncheia nasturii, c─âma╚Öa; 2. a se articula: unde se ├«ncheie bra╚Ťul cu um─ârul; 3. a termina: spr├óncenele arcate fruntea alb─â i-o ÔÇÖncheie EM.; 4. a concentra: numai ├«n arc se ├«ncheia me╚Öte╚Öugul ╚Öi puterea omului aceluia CR.; 5. a face la sf├ór╚Öit: a ├«ncheia pace, socoteli.4 [Lat. CLAVARE].
├«nch├ę─ş, a -e─ş├í v. tr. (d. che─şe). ├Ämbumb, fixez pin nastur─ş: ├«m─ş ├«nche─ş ha─şna. Termin, formez sf├«r╚Öitu: acest ploton ├«nche─şe compania. Fig. ├Änche─ş pace, alian╚Ť─â, fac pace, alian╚Ť─â. ├Änche─ş socoteala, termin socoteala. V. intr. Trag concluziunea, conclud: e bine s─â nÔÇÖa─ş nevo─şe de nimen─ş, ├«nche─şe el. V. refl. M─â ├«mbumb: m─â ├«nche─ş la ha─şn─â. M─â unesc, m─â ├«mpreun: ├«nche─şetura e locu unde se ├«nche─şe do┼ş─â lucrur─ş.
încheia vb. v. COMPLETA. ÎMPLINI. ÎNTREGI. LIMITA. MĂRGINI. REDUCE. REZUMA. ROTUNJI. STA.
├ÄNCHEIA vb. 1. a ├«nchide, (reg.) a ├«mbumba. (A ~ o hain─â.) 2. a ├«mbina, a prinde, a uni. (A ~ capetele b├«rnelor.) 3. a se articula. (Locul unde se ~ un os.) 4. a epuiza, a ispr─âvi, a sf├«r╚Öi, a termina, (ast─âzi rar) a slei, (pop.) a g─âta, a m├«ntui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. a conchide, a sf├«r╚Öi, (livr.) a concluziona. (Vorbitorul a ~ astfel...) 6. a ispr─âvi, a ├«nchide, a sf├«r╚Öi, a termina. (S─â ~ discu╚Ťia.) 7. a (se) ispr─âvi, a (se) sf├«r╚Öi, a (se) termina, (livr.) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) g─âta, a (se) g─âti, a (se) istovi, a (se) m├«ntui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (├«nv.) a (se) s─âv├«r╚Öi. (A ~ treaba; spectacolul s-a ~.) 8. a finaliza, a ispr─âvi, a sf├«r╚Öi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare ├«nceput─â.) 9. a des─âv├«r╚Öi, a sf├«r╚Öi, a termina. (A ~ opera ├«nceput─â de al╚Ťii.) 10. a se sf├«r╚Öi, a se termina, (├«nv. ╚Öi pop.) a se petrece, (├«nv. ╚Öi reg.) a se ob├«r╚Öi. (Toate trec ╚Öi se ~.) 11. a se duce, a (se) sf├«r╚Öi, a se termina, a trece. (S-a ~ ╚Öi vacan╚Ťa.) 12. a expira, a se ispr─âvi, a se sf├«r╚Öi, a se termina. (S-a ~ termenul de garan╚Ťie.) 13. a lichida, a sf├«r╚Öi, a termina. (A ~ toate socotelile.) 14. a se sf├«r╚Öi, a se solda, a se termina. (Disputa s-a ~ cu un e╚Öec.) 15. (JUR.) a contracta. (A ~ o c─âs─âtorie.) 16. (├«nv.) a a╚Öeza, a lega, a statornici. (A ~ o pace onorabil─â.) 17. a semna. (Am aflat c─â p─âr╚Ťile au ~ conven╚Ťia.)
a se încheia la gură expr. a fi discret; a nu trăda.

încheia dex online | sinonim

încheia definitie

Intrare: încheia
încheia verb grupa I conjugarea I