crispat

crispa vtr [At: NEGRUZZI, ap. TDRG / Pzi: ~pez / E: fr crisper, lat crispare] 1-2 (D. mușchi, artere, nervi etc.) A (se) contracta (încrețindu-se la suprafață) în mod involuntar. 3-4 (D. fețele oamenilor) A (se) zgârci. 5-6 (D. degete) A (se) încleșta.

crispat², ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 16 / Pl: ~ați, ~e / E: crispa] (D. mușchi) Contractat.

crispat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~z/z7 / E: crispa] Crispare¹.

CRISPÁ, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Din fr. crisper, lat. crispare.

CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa.

CRISPÁ, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Din fr. crisper, lat. crispare.

CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa.

CRISPÁ, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se zgîrci, a se încleșta (de obicei din cauza unei tensiuni nervoase). Stă lîngă catafalc și se gîndește că, după înmormîntare, va fi publicat testamentul... Figura i se crispează. PAS, Z. II 164. Fața i se crispa într-o penibilă sforțare de reculegere. VLAHUȚĂ, O. A. III 193. Mînile i se crispase, pumnii i se închisese și brațele luase pozițiunea unui atlet de box. GHICA, S. 180.

CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. Contractat, zgîrcit, încleștat. Gura mare, bărbătească, s-a strîns, crispată, și acum i se văd cîte două încrețituri la colțul buzelor. CAMIL PETRESCU, O. 186. [Peretele] cu orbitele ferestrelor goale, arăta ca o față crispată. C. PETRESCU, I. II 16. ♦ Care manifestă încordare nervoasă. E nervos, chinuit, cu mîinile la tîmplă; după ce a rămas îndelung crispat, oftează. CAMIL PETRESCU, T. II 101.

!crispá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se crispeáză

crispá vb., ind. prez. 1 sg. crispéz, 3 sg. și pl. crispeáză

CRISPÁ vb. a (se) contracta, a (se) încleșta, a (se) zgârci. (Fața i se ~; furia îi ~ fața.)

CRISPÁT adj. contractat, încleștat. (O față ~.)

CRISPÁ vb. I. tr., refl. A (se) contracta involuntar, a (se) încleșta. [< fr. crisper].

CRISPÁT, -Ă adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. [< fr. crispé].

CRISPÁ vb. refl. a se contracta involuntar, a se încleșta. (< fr. crisper, lat. crispare)

CRISPÁT, -Ă adj. (despre față, degete etc.) contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. (< fr. crispé)

A CRISPÁ ~éz tranz. A face să se crispeze. /<fr. crisper, lat. crispare

A SE CRISPÁ se ~eáză intranz. (despre față, degete etc.) A se contracta involuntar (din cauza unei convulsii). /<fr. crisper, lat. crispare

*crispéz v. tr. (lat. crispare, d. crispus, creț). Cauzez crispațiunĭ: băutură care crispează stomahu. V. refl. Mă contractez: mîna i s’a crispat de teroare.

CRISPA vb. a (se) contracta, a (se) încleșta, a (se) zgîrci. (Fața i se ~; furia îi ~ fața.)

CRISPAT adj. contractat, încleștat. (O față ~.)

Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibridă cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, cărnoși. Tulpini (cca 40 cm înălțime) cărnoase. Frunze mari, dințate, puțin păroase. Florile sînt în general în grupe de 3, clin care 2 laterale, femele și una centrală, mai mică, masculă. Pentru a avea flori mari, primii boboci se îndepărtează. Această operație se repetă pe măsură ce planta se mărește. Florile, cu o variată gamă de culori, de la roz pastel pînă la roșu-închis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) și simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale creșteri în formă de creastă Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate și ondulate; Fimbriata, petale franjurate și Marginata); mari și semiînvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Dublex cu forma Narcissiflora); mari și învoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Plena, cu formele Camelliaeflora și Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora – Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) și cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore – Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).

Elaeagnus umbellata Thunb. (syn. E. Crispa Thunb.). Specie originară din China, Japonia. înflorește primăvara. Flori (cca 1,2 cm lungime) galbene. Fructe mici, roz, apar toamna. Arbust de cca 4 m înălțime.

Gomesa crispa Klotzseh. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori gălbui-verzi, dispuse în ciorchine pendent, 18 cm lungime, petale cu marginea ondulată, perechea exterioară de petale liberă sau foarte puțin concrescută.

LAGAROSIPHON Hary., LAGAROSIFON, fam. Hydrocharitaceae. Gen cu o singură specie în Africa de S: Lagarosiphon muscoides Harv. (syn. Elodea crispa hort.). Plantă acvatică, submersă, Viguroasă, rezistentă. Crește ușor și este un bun oxigenator. Are frunze ondulate, de culoare închisă.

Malva crispa L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori scurt-pedunculate sau sesile, albicioase, nesemnificative. Frunze pețiolate, pe margine ondulate și dentate. Tulpină erectă, cca 1,8 m înălțime, înfrunzită.

Trichopilia coccinea Lindl. (syn. T. crispa Lindl.). Specie originară din Costa Rica, Guatemala. înflorește primăvara și toamna. Flori (petale liniare cu vîrf ascuțit, maro-verzi, spre margine mai deschise, label în exterior alb, la bază mai închis, margine ondulată) 1-2, într-o inflorescență pendentă, de cca 12,5 cm diametru. Pseudobulbi oblongi, pînă la 7 cm înălțime. Frunză eliptică cu vîrf ascuțit, pînă la 22 cm lungime.