afecta
2 intrări
23 definiții pentru afecta
afecta1 vt [At: DA / Pzi: ~téz / E: fr affecter] 1 A destina (o sumă de bani, o cantitate de materiale) unui anumit scop. 2 A ipoteca.
afectá2 [At: DA / Pzi: ~téz / E: fr affecter] 1 vt A impresiona. 2 vt A întrista. 3 vt A simula o anumită stare sufletească. 4 vr (Prt) A-și da aere Si: a se sclifosi. 5 vt A prejudicia.
AFECTÁ1, afectez, vb. I. Tranz. A destina (o sumă de bani, o cantitate de materiale etc.) unui anumit scop. – Din fr. affecter.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
AFECTÁ2, afectez, vb. I. Tranz. 1. A mâhni, a întrista. 2. A simula o anumită stare sufletească. ♦ Intranz. și refl. A se comporta altfel decât este în realitate, a-și da aere; a se sclifosi. 3. A prejudicia, a leza. – Din fr. affecter.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
AFECTÁ1, afectez, vb. I. Tranz. A destina (o sumă de bani, o cantitate de materiale etc.) unui anumit scop. – Din fr. affecter.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
AFECTÁ2, afectez, vb. I. Tranz. 1. A mâhni, a întrista. 2. A simula o anumită stare sufletească. ♦ Intranz. și refl. A se comporta altfel decât este în realitate, a-și da aere; a se sclifosi. 3. A prejudicia, a leza. – Din fr. affecter.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
AFECTÁ1, afectez, vb. I. Tranz. A destina (în special o sumă de bani) unui anumit scop. Ministerul a afectat o sumă importantă pentru scopuri culturale.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
AFECTÁ2, afectez, vb. I. Tranz. 1. A pricinui cuiva un sentiment de durere, a mîhni. Nenorocirea lui l-a afectat profund. 2. A simula o stare sufletească pe care nu o ai în realitate; a se preface. Basta... făcea cunoscut sfatului împărătesc că omenia ce acest om [Mihai-vodă]... afectează și dragostea ce el arată că are pentru popoarele învinse măresc bănuielile. BĂLCESCU, O. II 271. ♦ Intranz. (Peiorativ) A se comporta (prin gesturi, prin felul de a vorbi etc.) altfel de cum îi este firea, a-și da anumite aere false pentru a impresiona: a se răsfăța. Vorbește rar, liniștit, fără să afecteze. VLAHUȚĂ, O. A. 246.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
AFECTÁ, afectez, vb. I. Tranz. I. A destina (o sumă de bani) unui anumit scop. II. 1. A mâhni. 2. A simula o anumită stare sufletească. ♦ Intranz. A se comporta altfel decât este în realitate, a-și da aere. – Fr. affecter (lat. lit. affectare).
afectá (a ~) vb., ind. prez. 3 afecteáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
afectá (a destina, a mâhni) vb., ind. prez. 1 sg. afectéz, 3 sg. și pl. afecteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. afectéze
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
AFECTÁ vb. a destina, a distribui, a repartiza. (A ~ un fond important pentru construcții.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
AFECTÁ vb. 1. a impieta, a leza, a prejudicia. (A ~ bunul mers al...) 2. v. întrista. 3. a se fandosi, a se maimuțări, a se prosti, a se sclifosi, (pop. și fam.) a se scălâmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Nu te mai ~ atâta!)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
AFECTÁ vb. I. tr. I. A destina (ceva) unui scop determinat. II. 1. A îndurera, a întrista (pe cineva). 2. A simula ceva; a se preface. ♦ intr. (Peior.) A-și da aere, a se sclifosi. 3. A prejudicia. [P.i. 3,6 -tează, conj. -teze. / cf. fr. affecter, it. affetare, lat. affectare].
AFECTÁ1 vb. tr. a atribui, a destina unui anumit scop. (< fr. affecter)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
AFECTÁ2 vb. I. tr. 1. a îndurera, a întrista. 2. a simula; a se preface. 3. a prejudicia. II. intr., refl. a-și da aere. (< fr. affecter, lat. affectare)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A AFECTÁ1 ~éz tranz. (sume de bani, bunuri materiale) A destina unui scop anumit; a aloca; a asigna. /<fr. affecter
- sursa: NODEX 2002
- permalink
A AFECTÁ2 ~éz 1. tranz. 1) (persoane) A supune unui afect întristând. 2) (stări sufletești) A prezenta ca fapt real, recurgând la înșelăciuni; a simula. 2. intranz. A crea impresie falsă (pentru a induce în eroare); a se preface. /<fr. affecter
- sursa: NODEX 2002
- permalink
afectà v. 1. a căutà cu predilecțiune: el afectează vorbe rare; 2. a arăta (cu o fală prefăcută): a afecta o mare umilință; 3. a destina pentru un scop anumit: pentru aceste lucruri se afectează sume însemnate; 4. a lua cutare formă particulară: cristalele afectează forme geometrice; 5. a cauza o impresiune penibilă: un lucru de nimic îl afectează.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
*afectéz v. tr. (lat. affectare. V. infectez). Uzitez mult: a afecta oare-care cuvinte. Ĭaŭ formă de: cristalele afectează forme geometrice. Mă prefac: a afecta o față de om onest. Destinez: a afecta banĭ pentru un ospiciŭ. Ipotechez: a afecta o casă la Creditu Urban. Impresionez, mișc: mizeria luĭ m’a afectat. V. refl. Mă întristez: ne afectăm de mizeria altuĭa. Mă prefac, simulez sentimente ca să par interesant (mă alint, mă izmenesc, mă spanceĭesc).
- sursa: Scriban 1939
- permalink
AFECTA vb. a destina, a distribui, a repartiza. (A ~ un fond important pentru construcții.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
AFECTA vb. 1. a leza, a prejudicia. (Această împrejurare a ~ bunul mers al...) 2. a se fandosi, a se maimuțări, a se prosti, a se sclifosi, (pop. și fam.) a se scălîmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Nu te mai ~!)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
AFECTARE. Subst. Afectare, emfază, patos, exagerare, exagerație (rar). Retorism, prețiozitate (rar), retorică (peior.), gongorism. Fandoseală (fam.), fasolire (fam.), ifos, izmeneală (fam.), ostentație. Înfumurare, închipuire, îngîmfare, mîndrie, mîndrire (rar), orgoliu, fatuitate (livr.), vanitate, ighemonicon (grecism înv.); trufie, trufă (înv.), aroganță, morgă (livr.), semeție, ocoșie (reg.), fudulie, fală, făloșie (reg.); prezumție (livr.), supraestimare, grandilocvență (livr.), grandomanie, megalomanie. Artificialitate, artificiozitate (rar); manierism, bufonerie, cabotinism, bufonadă (rar), caraghioslîc, comicărie. Prefăcătorie, disimulare, simulare, simulație, ipocrizie, fățărnicie, fariseism. Mofturi (fam.), fasoane (fig., fam.), nazuri (pop. Și fam.), mutre (fam.), grimase, fițe (fam.), ifose, marafeturi (pop. Și fam.). Bufon, saltimbanc, comediant (fig.), cabotin; fandosit (fam.), sclifosit (fam.), izmenit (fam-). Adj. Afectat, emfatic, patetic, exagerat. Retoric, prețios, bombastic, gongoric, înflorit (fig.), pretențios, pompos, umflat (fig.), grandilocvent (livr.). Fandosit (fam.), sclifosit (fam.), fasolit (fam.), izmenit (fam.). Înfumurat, închipuit, îngîmfat, mîndru, împăunat (reg.), umflat îb pene, plin de sine, fălos, ocoș (reg.), fudul, încrezut, trufaș, semeț, vanitos, orgolios, țîfnos (pop.), cu nasu-n sus. Prefăcut, ipocrit, disimulat, fățarnic, fariseic. Teatral, manierat, căutat, nenatural, artificial, artificios (rar); bufon (rar), caraghios, comic. Mofturos, năzuros. Vb. A fi afectat, a (se) afecta (rar), a se fandosi (fam.), a se fasoli (fam.), a se sclifosi (fam.), a-și da aere, a se izmeni (fam.), a face fasoane, a-și da ochii peste cap, a se grozăvi, a face pe grozavul, a se făli (peior.), a se făloși (reg.), a se fuduli, a călca popește, a se umfla în pene; a se înfumura, a se îngîmfa, a se împăuna, a fi închipuit, a ține nasul sus, a nu-i ajunge cu prăjina la nas. A mima, a se maimuțări, a juca teatru, a poza (peior.); a face mutre; a cocheta, a se da în spectacol; a face nazuri, a face fițe (fam.), a-și da ifose. V. capriciu, exagerare, grandilocvență, îngîmfare, mîndrie, ostentație.