VENEȚIÁN, -Ă, venețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Veneția. 2. Adj. Care aparține Veneției sau venețienilor (1), referitor la Veneția ori la venețieni. [Pr.: -ți-an] – Veneția (n. pr.) + suf. -ean.

VENEȚIÁN, -Ă, venețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Veneția. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Veneția. [Pr.: -ți-an] – Veneția (n. pr.) + suf. -ean.

venețián (-ți-an) adj. m., s. m., pl. venețiéni (-ți-eni); adj. f., s. f. venețiánă, pl. venețiéne

venețián adj. m., s. m. (sil. -ți-an), pl. venețiéni (sil. -ți-eni); f. sg. venețiánă, pl. venețiéne

VENEȚIÁN adj., s. (înv.) venetic. (Galben ~; pictor ~.)

VENEȚIÁN, -Ă adj., s. m. f. 1. (locuitor) din Veneția. ◊ (s. n.) dialect vorbit la Veneția. 2. (broderie) care imită dantela. (< it. veneziano)

VENEȚIAN adj., s. (înv.) venetic. (Galben ~; pictor ~.)