Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru unduire

UNDU├ŹRE, unduiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a undui ╚Öi rezultatul ei; mi╚Öcare ├«n unde, ├«n valuri sau, p. gener., asemenea undelor unei ape. ÔÖŽ Fig. Modulare, vibrare, ml─âdiere a unui sunet, a vocii. ÔÇô V. undui.
UNDU├ŹRE, unduiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a undui ╚Öi rezultatul ei; mi╚Öcare ├«n unde, ├«n valuri sau, p. gener., asemenea undelor unei ape. ÔÖŽ Fig. Modulare, vibrare, ml─âdiere a unui sunet, a vocii. ÔÇô V. undui.
UNDOIÁRE s. f. v. unduire.
UNDO├ŹRE s. f. v. unduire.
UNDUIÉRE s. f. v. unduire.
UNDU├ŹRE, unduiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a undui ╚Öi rezultatul ei; mi╚Öcare (sau iluzia unei mi╚Öc─âri) ├«n valuri. Asfin╚Ťitul aprinde focurile sale rubinii ├«n unduirile fluviului. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2816. ÔŚŐ (Prin analogie) Ochii c─âtau departe peste unduirile domoale ale ├«ntinderii de p─âm├«nt. V. ROM. august-septembrie 1952, 208. Pe trotuarul ├«nc─â bolov─ânit cu unduiri de ghea╚Ť─â, aluneca mereu c├«nd pe un picior, c├«nd pe cel─âlalt. CAMIL PETRESCU, N. 28. ÔŚŐ Fig. Obrajii ginga╚Ö modela╚Ťi aveau unduiri de crin. CAMIL PETRESCU, O. I 515. ÔÖŽ Modulare, vibrare, ml─âdiere a unui sunet. [Glasul] a c─âp─âtat pe urm─â o unduire trist─â. PAS, Z. I 78. ÔÇô Variante: undoi├íre (EMINESCU, O. I 141), undo├şre (SADOVEANU, P. S. 207), undui├ęre (C. PETRESCU, ├Ä. II 96) s. f.
undu├şre s. f., g.-d. art. undu├şrii; pl. undu├şri
undu├şre s. f., g.-d. art. undu├şrii; pl. undu├şri
UNDU├ŹRE s. ├«nv─âlurare, ondulare. (~ suprafe╚Ťei unei ape.)
undoiare f. mi╚Öcare de undula╚Ťiune: fig. undoiarea unei ini╚Öti EM.
UNDUIRE s. ├«nv─âlurare, ondulare. (~ suprafe╚Ťei unei ape.)

Unduire dex online | sinonim

Unduire definitie

Intrare: unduire
undoiare substantiv feminin
unduiere substantiv feminin
undoire substantiv feminin
unduire substantiv feminin