8 definiții pentru ulma
ULMÁ, ulm,
vb. I.
Tranz. A adulmeca. Copoii din bătătură îl ulmară, îl zăriră, îl luară în goană. ODOBESCU, S. III 246. Ogari slobozea, Fata d-o ulma, Urma i-o găsea. PĂSCULESCU, L. P. 181. –
Prez. ind. și: ulmez.
ULMÁ, ulm,
vb. I.
Tranz. (
Pop.) A adulmeca;
p. ext. a urmări. – Din
urma2. ULMÁ vb. v. adulmeca, mirosi. ulmá, ulméz, vb. I (înv.) 1. (despre câini, copoi etc.) a adulmeca. 2. (fig.; despre oameni) a simți, a observa, a mirosi. ulmà (și
ulmì) v.
1. a adulmeca: îl ulmară copoii OD.;
2. fig. a simți observând: îl și ulmi că are ochi de femeie POP. [Vechiu-rom, olmu, miros de fiară = lat. *OLMEN (din OLERE, a mirosi)].
adúlmec și (vechĭ)
adúlm, aúlm și
úlm, a
-á v. tr. (lat. ad-olmĭcare saŭ rom. olm, miros, compus ca ad-un). Iaĭ urma mirosind (cum fac cîniĭ ca să descopere vînatu ca să se ferească de vînătorĭ): un cîne care adulmecă putoarea fĭareĭ. (Sadov. VR. 1924,1,9). Fig. Inima îĭ umbla aĭiurea cercetînd, adulmecînd (Rebr, 2,129); hoțu adulmecă mișcarea polițiiĭ. – Și
dúlmăc, -ecĭ, -ecă; să -ece (Mold. sud) și
ulmesc (Mold. sud): îșĭ unflă nările lupu ca să ulmească stîna, și pornește (VR. 2,204). Mrom.
úlmic, a
-a (d. olmu, olm). V.
aput și
oblicesc 1. 2) ulm v. tr. V.
adulmec. ulma vb. v. ADULMECA. MIROSI. Ulma dex online | sinonim
Ulma definitie
Intrare: ulma
ulma 2 1 ulmez tranzitiv conjugarea a II-a grupa I verb
ulma 1 1 ulm conjugarea I grupa I verb tranzitiv