Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
6 definiții pentru toi
TOÍ2, toiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A face zgomot, gălăgie; a hăui. Dar vin mulți colindători Și-aceia tare-or toi, De nu te-i putea hodini. ȘEZ. XVIII 116.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
TOÍ1, toiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face gălăgie; a hăui. – Din toi2.
TOÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra, striga, țipa, urla, zbiera.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
toí, toiésc, vb. IV (reg.) 1. a certa, a mustra. 2. a face zgomot. 3. a (se) calma, a (se) liniști.
toĭésc v. tr. (d. toĭ? V. destoĭ). Nord. Rar. Mustru. V. intr. Strig, răcnesc.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
toi vb. v. ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. STRIGA. ȚIPA. URLA. ZBIERA.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Toi dex online | sinonim
Toi definitie
Intrare: toi (vb.)
toi vb. verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
