STEL²(O)-, -STÉL, -STELÍE elem. „cilindru central”. (< fr. stél/o/-, -stèle, -stélie, cf. lat. stela, gr. stele)

-STEL (-STELĂ) „columnă, cilindru central”. ◊ gr. stele „coloană, columnă” > fr. -stèle, engl. id., germ. id. > rom. -stel și -stelă.

-STELĂ, v. -STEL.