SIGNÁL, signale, s. n. (Rar) 1. Semnal convențional emis de o sirenă, de un fluier etc. 2. Fluier mic de metal (cu care se dau aceste semnale convenționale). – Din fr. signal.

SIGNÁL, signale, s. n. (Rar) 1. Semnal convențional emis de o sirenă, de un fluier etc. 2. Fluier mic de metal (cu care se dau aceste semnale convenționale). – Din fr. signal.

SIGNÁL, signale, s. n. 1. Semnal convențional emis de o sirenă, de un fluier etc. La Saint-Germain demult s-a dat Signal... Și spintecat De plumbi gemea Parisul. COȘBUC, P. I 138. 2. Fluier mic de metal (cu care se dau semnale convenționale).

signál (rar) s. n., pl. signále

signál s. n., pl. signále

SIGNÁL s. v. fluierătură, semnal.

SIGNÁL s.n. 1. Semnal convențional emis de un fluier, de o sirenă. 2. Fluier metalic mic. [Pl. -le, -luri. / < fr. signal, germ. Signal < lat. signum – semn].

SIGNÁL s. n. 1. semnal convențional emis de un fluier, de o sirenă. 2. fluier metalic mic. (< fr. signal)

SIGNÁL ~e n. 1) Semnal sonor (produs de o sirenă, de un fluier etc.). 2) Fluier mic folosit la producerea unor semnale sonore (de către polițiști, arbitri sportivi etc.). /<fr. signal

signal n. 1. semnal; 2. fluier de dat signale: signal de gardist.

țignal n. V. signal.

signal s. v. FLUIERĂTURĂ. SEMNAL.