-SCÓP Element secund de compunere savantă cu sensul „(persoană, aparat) care examinează”, „care observă, privește”. [< fr. -scope, it. -scopo, cf. gr. skopein – a privi].

-SCÓP, -SCOPÍE elem. „examinare”, „explorare”, „imagine”. (< fr. scope, -scopie, cf. gr. skopos, skopia)

-SCOP2 (< gr. skopéin, „a cerceta”, „a examina”) element de compunere cu sensul de „indicator”, „observator” (de ex. microscop).

-SCOP „indicator, observator, vizual”. ◊ gr. skopos „observator, supraveghetor” > fr. -scop, germ. skop, engl. -scope, it. -scopo > rom. -scop.