SCLEROZÁ, sclerozez, vb. I. Refl. A se îmbolnăvi de scleroză, a fi atins de scleroză. – Din fr. scléroser.

SCLEROZÁ, sclerozez, vb. I. Refl. A se îmbolnăvi de scleroză, a fi atins de scleroză. – Din fr. scléroser.

SCLEROZÁ, sclerozez, vb. I. Refl. A fi atins de scleroză, a se îmbolnăvi de scleroză.

sclerozá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se sclerozeáză

sclerozá vb., ind. prez. 1 sg. sclerozéz, 3 sg. și pl. sclerozeáză

SCLEROZÁ vb. v. ramoli.

SCLEROZÁ vb. I. refl. A fi atins, a se îmbolnăvi de scleroză. ♦ tr. A provoca scleroza unui țesut. [< fr. scléroser].

SCLEROZÁ vb. I. refl. a se îmbolnăvi de scleroză. ◊ (fig.) a se împietri, a nu mai evolua. II. tr. a provoca scleroză (1). (< fr. scléroser)

A SCLEROZÁ ~éz tranz. A face să se sclerozeze. /<fr. scléroser

A SE SCLEROZÁ mă ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi de scleroză; a fi atins de scleroză. 2) fig. pop. A pierde parțial facultățile intelectuale. /<fr. scléroser

scleroza vb. v. RAMOLI.