Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru rondare

RONDÁRE, rondări, s. f. Acțiunea de a ronda; executare a unui rondou (2). – V. ronda.
RONDÁRE, rondări, s. f. Acțiunea de a ronda, executarea unui rondou (2). – V. ronda.
RONDÁRE s.f. (Mar.) Schimbare a direcției unei nave cu 180°. [< rondou1 (2) [în DN]].

Rondare dex online | sinonim

Rondare definitie

Intrare: rondare
rondare substantiv feminin