Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru prolog

PROLÓG s. (BIS.) (înv.) prologar.
prológ (-oáge), s. n. – Viața sfinților. Ngr. πρόλογος, în parte prin intermediul sl. prologŭ. Este dubletul lui proplog (pl. -uri), s. n. (prefață), der. prologa, vb. (a scrie un prolog).
prológ, proloáge, s.n. (înv.) carte care cuprinde viețile sfinților; prologar; biografia unui sfânt.
PROLOG s. (BIS.) (înv.) prologar.

Prolog dex online | sinonim

Prolog definitie

Intrare: prolog (prologar)
prolog prologar