PROFESIONÍST, -Ă, profesioniști, -ste, s. m. și f., adj. (Persoană) care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare. [Pr.: -si-o-] – Din germ. Professionist.

PROFESIONÍST, -Ă, profesioniști, -ste, s. m. și f., adj. (Persoană) care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare. [Pr.: -si-o-] – Din germ. Professionist.

PROFESIONÍST, -Ă, profesioniști, -ste, s. m. și f. Persoană care exercită o profesiune; (în opoziție cu amator și diletant) care exercită permanent un meșteșug, o artă, un sport pe baza unei pregătiri profesionale. Liber-profesionist v. liber. ◊ (Adjectival) Sîntem de asemenea de acord că n-avem încă critici profesioniști, meseriași în sensul superior al cuvîntului, cari să-și facă din critică scopul și ocupația vieții lor întregi. GHEREA, ST. CR. III 146.

líber-profesioníst (-si-o-) s. m., pl. líber-profesioníști

líber-profesionístă (-si-o-) s. f., g.-d. art. líber-profesionístei; pl. líber-profesioníste

profesioníst (-si-o-) adj. m., s. m., pl. profesioníști; adj. f., s. f. profesionístă, pl. profesioníste

líber-profesionístă s. f. (sil. -si-o-). pl. líber-profesioníste

profesioníst s. m., adj. m. (sil. -si-o-), pl. profesioníști; f. sg. profesionístă, pl. profesioníste

Profesionist ≠ diletant

PROFESIONÍST, -Ă s.m. și f., adj. (Cel) care exercită o profesiune; (cel) care exercită o artă, un sport etc. pe baza unei pregătiri profesionale și fiind remunerat pentru aceasta. [Cf. it. professionista, germ. Professionist].

PROFESIONÍST, -Ă I. s. m. f., adj. (cel) care exercită o profesiune, o artă, un sport etc. pe baza unei pregătiri corespunzătoare, remunerat pentru aceasta. II. s. f. femeie care practică moravurile ușoare. (< germ. Professionist)

PROFESIONÍST ~stă (~ști,~ste) 1) Care ține de profesionism; propriu profesionismului. 3) și substantival (despre persoane) Care exercită o anumită profesie. [Sil. -si-o-] /<germ. Professionist

*profesioníst, -ă s. (germ. professionist). Profesional, care are o profesiune (nu diletant).

INSTRUCTOR (PROFESIONIST), persoană calificată pentru a pregăti la sol și în aer elevi în diverse ramuri aviatice, care este obligată periodic (de regulă anual) să susțină examene pentru obținerea licenței de instructor profesionist.