12 definiții pentru procura
PROCURÁ, procúr, vb. I.
Tranz. 1. A face rost de ceva, a obține ceva, a achiziționa.
2. A produce, a provoca, a pricinui. – Din
fr. procurér, lat. procurare. PROCURÁ, procúr, vb. I.
Tranz. 1. A face rost de ceva, a obține ceva.
2. A produce, a provoca, a pricinui. – Din
fr. procurer, lat. procurare. PROCURÁ, procúr, vb. I.
Tranz. 1. (Construit de obicei cu pronumele în dativ) A face rost de un lucru, a achiziționa.
își procurase literatură de specialitate și mi-a făcut o serie de observații extrem de juste. BARANGA, I. 160.
Își procură un vraf de cărți și se puse să caute în ele explicații și dovezi. REBREANU, P. S. 113.
Este deci mai în măsură decît oricine să-mi procure amănuntele trebuincioase. KOGĂLNICEANU, S. A. 36.
2. A cauza, a produce, a stîrni.
Bucuria aceasta îmi procură și necazul pe care aș vrea să-l înlătur. SADOVEANU, L. 24.
Se felicita că acea eroare îi procurase cunoștința unui compatriot. GHICA, A. 644.
procurá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
procúră procurá vb., ind. prez. 1 sg. procúr, 3 sg. și pl. procúră PROCURÁ vb. 1. v. cumpăra. 2. a achiziționa, a furniza, a livra, (înv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfă.) 3. a obține. (Am ~ cu greu biletele.) 4. a agonisi, a dobândi, (prin Transilv.) a însăma. (A ~ ceva cu trudă.) 5. v. da. 6. v. rostui. PROCURÁ vb. I. tr. 1. A achiziționa, a face rost de ceva.
2. A produce, a pricinui. [P.i.
procúr. / < fr.
procurer].
PROCURÁ vb. tr. 1. a face rost de ceva; a achiziționa. 2. a produce, a pricinui. (< fr.
procurer, lat.
procurare)
A PROCURÁ procúr tranz. 1) A obține prin cumpărare; a achiziționa. 2) A face să se producă; a pricinui; a cauza. Lectura îmi procură plăcere. /<fr. procurer, lat. procurare procurà v.
1. a face să capete:
a procura un post; 2. a fi cauza, a produce:
macul procură somnul; 3. a obține cu oarecari greutăți:
a-și procura o carte rară. *procúr, a
-á v. tr. (lat.
pro-curare, d.
pro, pentru, și
curare, a îngriji). Daŭ, fac să capete:
a procura cuĭva alimente, un post, o informațiune. Îmĭ procur, capăt pin căutare, ĭaŭ:
îmĭ procur cărțĭ de la librărie, apă din fîntînă. V.
furnizez. PROCURA vb. 1. a achiziționa, a cumpăra, a lua, a tîrgui, (înv. și pop.) a neguța, (prin Transilv.) a surzui, (înv.) a scumpăra. (Și-a ~ cele necesare.) 2. a achiziționa, a furniza, a livra, (înv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfă.) 3. a obține. (Am ~ cu greu biletele.) 4. a agonisi, a dobîndi, (prin Transilv.) a însăma. (A ~ ceva cu trudă.) 5. a da, a furniza, a oferi. (A ~ cuiva datele necesare.) 6. (pop.) a rosti, a rostui. (I-a ~ o gazdă bună.) Procura dex online | sinonim
Procura definitie
Intrare: procura
procura verb grupa I conjugarea I