PARVENÍRE s. f. Acțiunea de a parveni și rezultatul ei. – V. parveni.

PARVENÍRE s. f. Acțiunea de a parveni și rezultatul ei. – V. parveni.

PARVENÍRE s. f. Faptul de a parveni.

parveníre s. f., g.-d. art. parvenírii

parveníre s. f., g.-d. art. parvenírii

PARVENÍRE s. v. îmbogățire.

PARVENÍRE s.f. Acțiunea de a parveni și rezultatul ei. [< parveni].

PARVENIRE s. căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, pricopsire. (~ cuiva prin mijloace necinstite.)