Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru otrăvit

OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.
OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.
OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. De vă temeți de vrun otrăvit Lăsați c-om lua noi mai întîi. SEVASTOS, N. 347
otrăvít (o-tră-) s. n.
otrăvít s. n. (sil. -tri-)
OTRĂVÍT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.
OTRĂVIT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.

Otrăvit dex online | sinonim

Otrăvit definitie

Intrare: otrăvit (s.n.)
otrăvit 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular
  • silabisire: o-tră-vit