Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru otrăvit
OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
OTRĂVÍT1 s. n. (Rar) Otrăvire. De vă temeți de vrun otrăvit Lăsați c-om lua noi mai întîi. SEVASTOS, N. 347
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
otrăvít (o-tră-) s. n.
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
otrăvít s. n. (sil. -tri-)
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
OTRĂVÍT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
OTRĂVIT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Otrăvit dex online | sinonim
Otrăvit definitie
Intrare: otrăvit (s.n.)
otrăvit 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular
- silabisire: o-tră-vit
