Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru ofertant

OFERTÁNT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. – Oferta + suf. -ant.
OFERTÁNT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. – Oferta + suf. -ant.
OFERTÁNT, -Ă, ofertanți, -te, adj. Care face o ofertă. întreprindere ofertantă, (Substantivat) Dintr-o concurență de prețuri, n-avem decît de cîștigat. în afară dacă nu cumva ofertanții nu cad între dînșii la înțelegere. C. PETRESCU, R. DR. 211.
ofertánt adj. m., s. m., pl. ofertánți; adj. f., s. f. ofertántă, pl. ofertánte
ofertánt adj. m., s. m., pl. ofertánți; f. sg. ofertántă, pl. ofertánte
OFERTÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care propune, care face o ofertă. [< ofertă + -ant, cf. it. offerente].
OFERTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care face o ofertă (1). (< ofertă + -ant)
OFERTÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care face o ofertă. /ofertă + suf. ~ant

Ofertant dex online | sinonim

Ofertant definitie

Intrare: ofertant (s.m.)
ofertant substantiv masculin