NEGUSTORÍ, negustoresc, vb. IV. Intranz. și refl. (Înv. și pop.) A cumpăra și a vinde o marfă pentru a realiza un profit; a practica meseria de negustor. ♦ Tranz. A comercializa; a trafica, a specula. [Var.: (înv. și reg.) neguțătorí vb. IV] – Din negustor.

negustorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negustorésc, imperf. 3 sg. negustoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. negustoreáscă

NEGUSTORÍ vb. a precupeți, a specula, a trafica, (înv. și reg.) a precupi.

NEGUSTORÍ vb. v. comercializa, târgui, tocmi.

A NEGUSTORÍ ~ésc intranz. pop. A fi negustor; a practica meseria de negustor; a face negoț. /Din negustor