MITRÁLIE, mitralii, s. f. 1. Proiectil de artilerie cu pereții subțiri, plin cu gloanțe care explodează la foarte scurt timp după ieșirea din țeavă. 2. Fiecare dintre bucățile mici de fier cu care se umpleau în trecut ghiulelele. – Din fr. mitraille, it. mitraglia.

MITRÁLIE, mitralii, s. f. Fiecare dintre bucățile mici de fier cu care se umpleau în trecut ghiulelele; proiectil cu pereții de tablă care se sparge curând după ieșirea din țeavă, împroșcând gloanțele aflate în interior. – Din fr. mitraille, it. mitraglia.

mitrálie (înv.) (mi-tra-li-e) s. f., art. mitrália (-li-a), g.-d. art. mitráliei; pl. mitrálii, art. mitráliile (-li-i-)

mitrálie s. f. (sil. -tra-li-e), art. mitrália (sil. -li-a), g.-d. art. mitráliei; pl. mitrálii, art. mitráliile (sil. -li-i-)

MITRÁLIE s. (MIL.) (înv.) cartace.

MITRÁLII s.f. pl. Sfărâmături, bucăți de oțel cu care se umpleau în trecut unele proiectile pentru tunuri și care se spărgeau imediat la ieșirea din țeavă. [Sg. mitralie. / cf. fr. mitraille, it. mitraglia].

MITRÁLIE s. f. fiecare dintre bucățile de fier cu care se umpleau în trecut unele proiectile pentru tunuri. (< fr. mitraille, it. mitraglia)

MITRÁLIE ~i înv. Fiecare dintre bucățile mici de metal cu care se umpleau în trecut ghiulelele. /<fr. mitraille, it. mitraglia

MITRALIE s. (MIL.) (înv.) cartace.