MELANCOLIZÁ, pers. 3 melancolizează, vb. I. Refl. (Rar) A deveni melancolic. – Din fr. mélancoliser.

melancolizá vb., ind. prez. 3 sg. melancolizeáză

MELANCOLIZÁ vb. I. tr., refl. (Liv.) A face sau a deveni melancolic. [< cf. fr. mélancoliser].