MECANICÍST, -Ă, mecaniciști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este în conformitate cu principiile mecanicismului, privitor la mecanicism. 2. S. m. și f. Adept al mecanicismului. – Mecanic[ism] + suf. -ist.

MECANICÍST, -Ă, mecaniciști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este în conformitate cu principiile mecanicismului, privitor la mecanicism. 2. S. m. și f. Adept al mecanicismului. – Mecanic[ism] + suf. -ist.

MECANICÍST, -Ă, mecaniciști, -ste, adj. Care este în conformitate cu principiile mecanicismului, care se referă la mecanicism. Idealism mecanicist. ♦ (Substantivat) Adept al mecanicismului.

mecanicíst adj. m., s. m., pl. mecanicíști; adj. f., s. f. mecanicístă, pl. mecanicíste

mecanicíst adj. m., s. m., pl. mecanicíști; f. sg. mecanicístă, pl. mecanicíste

MECANICÍST, -Ă adj. Referitor la mecanicism, propriu mecanicismului. // s.m. și f. Adept al mecanicismului. [După rus. mekaniceski].

MECANICÍST, -Ă I. adj. materialism ~ = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice. II. adj., s. m. f. (adept) al mecanicismului. (după rus. mekaniceskii)

MECANICÍST¹ ~stă (~ști, ~ste) Care ține de mecanicism; propriu mecanicismului. /<it. meccanicista

MECANICÍST² ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al mecanicismului. /<it. meccanicista