mangấr, mangấri, s.m. (înv.) cea mai mică monedă turcească; (pl.) bani, parale.

mangî́r m. (turc. manghyr). Vechĭ. Munt. Cea maĭ mică monedă turcească de aramă, un sfert de accea. A da mangîru cel de apoĭ, a da ortu popiĭ, a muri. Pl. Banĭ, parale: a cere mangîrĭ. V. lețcaĭe, obol.