MĂRGEÁN subst. 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie, mai rar albă, înfipți pe un schelet calcaros; coral¹ (Corallium); p. ext. scheletul calcaros al acestor animale, din care se fac podoabe; podoabă făcută din acest schelet. 2. Șirag de mărgele făcut dintr-un material asemănător cu mărgeanul (1). – Din tc. mercan.

MĂRGEÁN s. v. coral.

mărgeán (mărgéne), s. n. – Coral. – Mr. mirgeane, megl. mirgean. Tc. mercan (Miklosich, Türk. Elem., II, 126; Șeineanu, II, 249; Berneker, II, 37; Lokotsch 1416; Ronzevalle 160), din arab. marğān, cf. ngr. μερτζάνι, alb., bg., sb. merğan, it. (fata) morgana (Battisti, II, 1604).

mărgean n. numele popular al coralului: brățară de mărgean, fig. buze de mărgean. [Turc. MARDJAN].

mărgeán n., pl. gene, ca felegene (turc. nord marğan, lit. merğan, d. ar. merğen; ngr. merdzáni, alb bg. merğan). Coral.