HATÁLM s. v. amendă, penalitate, penalizare.

hatálm (hatálmuri), s. n. – 1. Forță, violență. – 2. (Înv.) Amendă. – Var. hatal, hătal. Mag. hatalom, cf. hatalău.

HATÁLM n. (în Moldova medievală) Amendă pentru încălcarea legilor funciare. /<ung. hatalom

hatálm, hatálmuri, s.n. (reg., înv.) 1. forță, silă, putere. 2. (înv.) amendă.

hatálm și hetálm n., pl. urĭ (ung. hatalom, pl. -lmak, putere, forță). Vechĭ. Amendă. Azĭ. hatalm, hătalm (Trans.) și hatal, haltam (Mold.), putere, forță: aicĭ îĭ hatalu! Cu hatal, 1. cu sila: a lua cu hatal (Șez. 30. 168); 2. cu regret, cu ĭanat: a da cu hatal; 3. cu preț fix: a munci cu hatal; 4. cu hurta, cu ghĭotura: a munci cu hatal saŭ cu haltam (Șez. 32, 106). V. batal.

hatalm s. v. AMENDĂ. PENALITATE. PENALIZARE.