GET, -Ă, geți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Nume dat de greci dacilor; (și la sg.) persoană care făcea parte din populația băștinașă a Daciei. 2. Adj. Care aparține geților, care se referă la geți. Triburi gete. – Din fr. gétes, lat. Getae, -arum.

GET, -Ă, geți, -te, s. m. și f. (La pl.) Nume dat de greci dacilor; (și la sg.) persoană care făcea parte din populația băștinașă a Daciei. ◊ (Adjectival) Triburi gete. – Din fr. Gétes, lat. Getae, -arum.

get adj. m., s. m., pl. geți; adj. f., s. f. gétă, pl. géte

get s. m., adj. m., pl. geți; f. sg. gétă, pl. géte

GET s., adj. 1. s. v. dac. 2. adj. v. dac.

GET s., adj. 1. s. dac. (Dacii erau numiți ~i de către greci.) 2. adj. dac, dacic, getic. (Populații ~.)