Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru fragmentare

FRAGMENTÁRE, fragmentări, s. f. Acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; împărțire în bucăți, îmbucătățire, fragmentație. – V. fragmenta.
FRAGMENTÁRE, fragmentări, s. f. Acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; împărțire în bucăți, îmbucătățire, fragmentație. – V. fragmenta.
FRAGMENTÁRE s. f. Acțiunea de a fragmenta; împărțire în bucăți, îmbucătățire.
fragmentáre s. f., g.-d. art. fragmentắrii; pl. fragmentắri
fragmentáre s. f., g.-d. art. fragmentării; pl. fragmentări
FRAGMENTÁRE s. v. împărțire.
FRAGMENTÁRE s.f. Acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; fragmentație. [< fragmenta].
FRAGMENTARE s. dividere, divizare, diviziune, fracționare, îmbucătățire, împărțire, secționare, segmentare, tăiat, tăiere, (rar) segmentație. (~ unui întreg.)
FRAGMENTÁRE s. f. (< fragmentá < fr. fragmenter): delimitare a propoziției în părți de propoziție sau în GN și GV (v. grup nominal și grup verbal).

Fragmentare dex online | sinonim

Fragmentare definitie

Intrare: fragmentare
fragmentare substantiv feminin