exorcizat, ~ă [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: exorciza] 1-2 smf, a (Persoană) din care s-a alungat diavolul. 3 a (D. diavol) Alungat. 4 a (Pex; fig) Izgonit.

EXORCIZÁ, exorcizez, vb. I. Tranz. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.

exorcizá vb., ind. prez. 1 sg. exorcizéz, 3 sg. și pl. exorcizeáză

EXORCIZÁ vb. I. tr. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. [Cf. fr. exorciser, lat. exorcisare < gr. ex – în afară, horkos – jurământ].

A EXORCIZÁ ~éz tranz. (cuvinte magice, rugăciuni sau descântece) A pronunța pentru a alunga diavolul și duhurile rele. /<fr. exorciser, lat. exorcisare