evadat, ~ă smf, a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ați, ~e / E: evada] 1-2 (Persoană) care fuge pe ascuns dintr-o închisoare, lagăr etc. pentru a scăpa de detenție sau captivitate.

EVADÁT, -Ă, evadați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a fugit din închisoare sau de sub pază. – V. evada.

EVADÁT, -Ă, evadați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a fugit din închisoare sau de sub pază. – V. evada.

EVADÁT, -Ă, evadați, -te, adj. Care a fugit din închisoare sau de sub pază. Deținut evadat. ◊ Fig. Mă simțeam evadat din mine însumi, căzut ca pe un povîrniș prăpăstios. CAMIL PETRESCU, U. N. 13. ◊ (Substantivat) Evadații au fost prinși.

EVADÁT s. fugit. (Un ~ din închisoare.)

EVADÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a fugit dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. [< evada].

EVADÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care a fugit din închisoare sau de sub pază. (< evada)

EVADAT s. fugit. (Un ~ din închisoare.)