11 definiții pentru erbicid
erbicid, ~ă sn, a [At: LTR / V: ier~ / Pl: ~e / E: fr herbicide] 1-2 (Substanță) care se folosește la distrugerea ierburilor dăunătoare agriculturii și a buruienilor de pe terenuri, drumuri etc. ERBICÍD, erbicide,
s. n. Substanță chimică folosită pentru distrugerea buruienilor dăunătoare agriculturii. – Din
fr. herbicide. ERBICÍD, erbicide,
s. n. Substanță chimică care distruge buruienile dăunătoare agriculturii. – Din
fr. herbicide. ERBICÍD, erbicide,
s. n. Substanță care distruge ierburile dăunătoare agriculturii.
erbicíd s. n.,
pl. erbicíde
erbicíd s. n., pl. erbicíde ERBICÍD, -Ă adj., s.n. (Substanță) care distruge ierburile dăunătoare pentru agricultură. [Var. ierbicid, -ă adj., s.n. / < fr. herbicide, cf. lat. herba – iarbă, caedere – a ucide].
ERBICÍD, -Ă adj.,
s. n. (substanță) care distruge buruienile din culturi. (< fr. herbicide)
ERBICÍD ~e n. Substanță care distruge ierburile dăunătoare plantelor de cultură. /<fr. herbicide ERBICÍDE (fr. {i}; {s} lat. herba „iarbă”, „plantă” + -cid „care ucide”) s. n. pl. Substanțe chimice cu acțiune toxică selectivă (limitată la unele specii vegetale) sau generală (pentru orice specie), folosite pentru distrugerea buruienilor din culturile agricole, de pe diferite terenuri (drumuri, căi ferate) etc. ERBI- „iarbă, buruiană”. ◊ L. herba „iarbă” > fr. herbi-, germ. id., engl. id. > rom. erbi-. □ ~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge ierburile dăunătoare agriculturii; ~color (v. -color), adj., de culoarea verde a ierbii; ~fer (v. -fer), adj., acoperit cu ierburi; ~vor (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu ierburi. 2. s. n. pl., Grup de mamifere care se hrănesc cu vegetale, avînd o dentiție specială. Erbicid dex online | sinonim
Erbicid definitie
Intrare: erbicid
erbicid substantiv neutru