eclér sn [At: S. MARIN, C. B. 280 / Pl: ~uri, ~e / E: fr éclair] Prăjitură făcută dintr-un fel de gogoși de aluat alungite, umplute cu cremă și acoperite cu glazură de șerbet, ciocolată etc.

ECLÉR, ecleruri, s. n. Prăjitură în formă alungită, umplută cu cremă și acoperită cu glazură de șerbet, ciocolată etc. [Pl. și: eclere] – Din fr. éclair.

ECLÉR, ecleruri, s. n. Prăjitură făcută dintr-un fel de gogoși de aluat alungite, umplute cu cremă și acoperite cu glazură de șerbet, ciocolată etc. [Pl. și: eclere] – Din fr. éclair.

*eclér (e-cler) s. n., pl. ecléruri

écler s. n., pl. éclere

ECLÉR s. n. prăjitură cu cremă, alungită, cu glazură. (< fr. éclair)

ÉCLER ~e n. Prăjitură alungită cu cremă (și cu glazură). /<fr. éclair

ecler, eclere s. n. (er., adol.) penis.