digést², ~ă a [At: DN³ / Pl: ~ești, ~e / E: fr digeste, it digesto] (Rar) Ușor de digerat (1) Si: digerabil (1).

DIGÉSTE s. f. pl. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept; pandecte. – Din fr. digeste.

PANDÉCTE s. f. pl. Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, alcătuită în vremea împăratului Iustinian și adaptată în timp nevoilor noilor instituții. – Din lat. pandectae, fr. pandectes.

DIGÉSTE s. f. pl. Culegere care cuprinde păreri ale juriștilor antici romani asupra problemelor de drept; pandecte. – Din fr. digeste.

digéste (alimente digerate, culegere metodică) s. n. pl.

digést s. n., pl. digéste

digést s. n., adj. m., pl. digéști; f. sg. digéstă, pl. digéste

DIGÉST, -Ă adj. (Rar) Digerabil, ușor de digerat. [Cf. it. digesto, fr. digeste].

DIGÉSTE² s.f.pl. Culegere metodică a hotărârilor celor mai celebri jurisconsulți romani, alcătuită din porunca împăratului Iustinian; pandecte. [< lat. digesta, cf. fr. digeste].

DIGÉSTE¹ s.f.pl. Alimente digerate, în opoziție cu cele înghițite numai. [< fr., lat.sc. digesta, cf. lat. digerere – a digera].

DIGÉST², -Ă I. adj. digerabil. II. s. n. pl. alimente digerate, în opoziție cu cele înghițite numai. (< fr. digeste, lat. digesta)

DIGÉSTE s. n. pl. pandecte. (< lat. digesta, fr. digestes)

Digeste f. pl. colecțiune de deciziuni ale jurisconsulților romani făcută de Justinian.

* digéste n. pl. (lat. digesta, pl., d. digestum part. d. digérere, a digera, a clasifica). O colecțiune de deciziunĭ ale celor maĭ iluștrĭ jurisconsulțĭ romanĭ compusă după dorința împăratuluĭ Justinian. V. pandecte.

DIGESTE v. Pandecte.

PANDECTE (DIGESTE), culegere în 50 de volume reprezentând o sinteză a gândirii juriștilor clasici romani asupra unora dintre cele mai importante probleme de drept, realizată în 533, în timpul domniei lui Iustinian.