denazalizá vtr [At: SCL 1954, 24 / Pzi: ~zéz / E: fr dénasaliser] (Fon; d. sunete) 1-2 (A-și pierde sau) a face să-și piardă timbrul, caracterul nazal.

DENAZALIZÁ, denazalizez, vb. I. Tranz. și refl. A pierde sau a face să-și piardă timbrul, caracterul nazal. – Din fr. dénasaliser.

DENAZALIZÁ, denazalizez, vb. I. Tranz. și refl. A pierde sau a face să-și piardă timbrul, caracterul nazal. – Din fr. dénasaliser.

denazalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 denazalizeáză

denazalizá vb., ind. prez. 3 sg. denazalizeáză

DENAZALIZÁ vb. I. tr., refl. (Lingv.) A pierde sau a face să-și piardă timbrul, caracterul nazal. [< fr. dénasaliser].

DENAZALIZÁ vb. tr., refl. (despre sunete vorbite) a-și pierde, a face să-și piardă timbrul, caracterul nazal. (< fr. dénasaliser)