Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
11 definiții pentru defavoriza
defavoriza vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) desf~ / Pzi: ~zéz / E: fr défavoriser] 1 A lipsi de o favoare Si: (înv) a defavora (1). 2 A dezavantaja. 3 A discredita.
DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DEFAVORIZÁ, defavorizez, vb. I. Tranz. A dezavantaja. – Din fr. défavoriser.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
defavorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 defavorizeáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
defavorizá vb., ind. prez. 1 sg. defavorizéz, 3 sg. și pl. defavorizeáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
DEFAVORIZÁ vb. v. dezavantaja.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A defavoriza ≠ a favoriza
- sursa: Antonime 2002
- permalink
DEFAVORIZÁ vb. tr. a dezavantaja. (< fr. défavoriser)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A DEFAVORIZÁ ~éz tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a dezavantaja; a frustra. /<fr. défavoriser
- sursa: NODEX 2002
- permalink
DEFAVORIZA vb. a dezavantaja, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Defavoriza dex online | sinonim
Defavoriza definitie
Intrare: defavoriza
defavoriza verb grupa I conjugarea a II-a
