compulsáre sf [At: ODOBESCU, S. II, 50 / Pl: ~sắri / E: compulsa] (Înv) 1 Cercetare de documente Si: compulsat1 (1). 2 Strângere de informații Si: compulsat1 (1).

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a compulsa. – V. compulsa.

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a compulsa. – V. compulsa.

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Învechit) Cercetare minuțioasă, consultare de cărți, documente etc. Compulsarea documentelor... ne-au dus la concluziunile următoare. ODOBESCU, S. II 50.

compulsáre (înv.) s. f., g.-d. art. compulsắrii; pl. compulsắri

compulsáre s. f. → pulsare

COMPULSÁRE s.f. Acțiunea de a compulsa. [< compulsa].