clona vt [At: DEX² / Pzi: ~néz / E: clonă] (Gen) A obține numeroase celule vii identice plecând de la o singură celulă.

CLONÁ, clonez, vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generații. – Din engl. clone.

CLONÁ, clonez, vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generații. – Din clon.

*cloná (a ~) vb., ind. prez. 3 cloneáză

cloná vb., ind. prez. 1 sg. clonéz, 3 sg. și pl. cloneáză

CLONÁ vb. tr. a izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru generații. (< engl. clone)

A CLONÁ ~éz tranz. (indivizi, organisme) A izola din clon pentru a deveni cap de serie pentru noi generații. /Din clon

cloná vb. I (biol.) A realiza, prin reproducție asexuată, exemplare genetic asemănătoare (aici sens figurat) ◊ „Biografia mea [...] clonează întreaga concepție comunistă despre structura societății.” R.l. internaț. 7 IX 94 p. 1 (din engl. clone; BD 1970)