bramburít, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: bramburi] (Fam) 1 (D. oameni) Zăpăcit. 2 (D. obiecte) Aflat în dezordine.

BRAMBURÍT, -Ă, bramburiți, -te, adj. (Fam.) 1. (Despre oameni) Zăpăcit. 2. (Despre obiecte) Care se află în dezordine. – V. bramburi.

BRAMBURÍT, -Ă, bramburiți, -te, adj. (Fam.) 1. (Despre oameni) Zăpăcit. 2. (Despre obiecte) Aflat în dezordine. – V. bramburi.

bramburi, bramburesc I. v. t. a strica o anumită ordine, a încurca II. v. r. a umbla fără rost, de colo-colo