15 definiții pentru bisector
bisector, ~oare [At: GEOM. SP. 18 / Pl: ~i / E: fr bissecteur] 1 sf Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale. 2 an (Îs) Plan ~ Plan care împarte un diedru în două diedre egale. 3 a Care împarte în două diedre egale. BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s. f.,
adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale.
2. Adj. (În sintagma)
Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din
fr. bissecteur. BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s. f.,
adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale.
2. Adj. (În sintagma)
Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din
fr. bissecteur. BISECTÓR, bisectoare, adj. n. (Numai în
expr.)
Plan bisector = plan care împarte un unghi diedru în două diedre egale.
BISECTOÁRE, bisectoare, s. f. Linie dreaptă dusă prin vârful unui unghi și care împarte unghiul în două părți egale. – Din
bisector. BISECTÓR, bisectoare, adj. n. (În
expr.)
Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – După
fr. bissecteur. !bisectór adj. m.;
f. sg. și
pl. bisectoáre bisectoáre s. f., pl. bisectoáre bisectór adj. n., s. f., bisectoáre, g.-d. art. bisectoárei; pl. n. și f. bisectoáre BISECTOÁRE s.f. (
Geom.) Dreaptă care pornește din vârful unui unghi, pe care îl împarte în două părți egale. [<
bisector, după fr.
bissectrice].
BISECTÓR, -OÁRE adj. Care împarte în două părți egale. ◊
Plan bisector = plan care împarte în două diedre egale un unghi diedru. [< fr.
bissecteur].
BISECTÓR, -OÁRE I.
adj. care împarte în două părți egale. ◊ plan bisector = plan care împarte un unghi diedru în două diedre egale. II.
s. f. semidreaptă cu originea în vârful unui unghi, interioară lui și formând unghiuri congruente cu laturile acestuia. (< fr.
bissecteur)
BISECTOÁRE ~ f. Dreaptă care trece prin vârful unui unghi și îl împarte în două părți egale. [Sil. -toa-re] /<fr. bissecteur BISECTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care împarte în două părți egale. * Plan ~ plan care, traversând un diedru, îl împarte în două diedre egale. /<fr. bissecteur *bisectór, -oáre adj. (
bi- și
sector).
Geom. Care taĭe drept în doŭă:
plan bisectar, liniĭ bisectoare. – Fem. și
-trice (după lat.).
Bisector dex online | sinonim
Bisector definitie