Definiția cu ID-ul 835400:
BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare,
s. f.,
adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale.
2. Adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din
fr. bissecteur. Bisector dex online | sinonim
Bisector definitie